Aceasta este lecția pe care cei mai fericiți oameni o învață încă de la o vârstă fragedă, potrivit directorului celebrului studiu de 86 de ani despre fericire de la Harvard
Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi
De aproape un secol, cercetătorii de la Harvard studiază viețile a sute de oameni și familiile lor pentru a înțelege ce contribuie la fericire.

Spre exemplu, studiul Harvard privind dezvoltarea adulților a descoperit că oamenii fericiți au câteva trăsături comune: sunt buni la rezolvarea conflictelor, fac exerciții fizice frecvent și mențin relații pozitive.

Dr. Robert Waldinger, directorul studiului și profesor de psihiatrie la Harvard Medical School, a discutat recent despre aceste concluzii în podcastul lui Simon Sinek, „A Bit of Optimism”, notează cnbc.com.

Întrebat ce îi caracterizează pe cei mai fericiți oameni în adolescență și tinerețe, Waldinger a răspuns: „Le pasă să facă o diferență în lume și le pasă de lume”.

Chiar dacă scopurile lor se schimbă pe parcursul vieții, Waldinger observă că această preocupare de a contribui rămâne constantă: „Oamenii care păstrează această aspirație rămân implicați în viață. Și cred că acesta este secretul lor.”

Citește și Expresia din 4 cuvinte pe care NU ar trebui să o spui niciodată copilului tău dacă vrei să aibă succes și să se adapteze bine

„Generativitate vs. stagnare”

SURSA FOTO: freepik.com @vkstudio

Acest punct de vedere este susținut și de experții în longevitate și fericire, care subliniază cât de important este să ai un scop pentru a te bucura de o viață satisfăcătoare și împlinită. Waldinger face referire la conceptul lui Erik Erikson despre „generativitate versus stagnare” în dezvoltarea adulților.

„Generativitatea înseamnă dorința de a face parte din ceva mai mare decât tine însuți”, explică Waldinger. „Poate fi ideea: Vreau să cresc copii, vreau să îndrum oameni sau vreau să contribui la ceva care depășește nevoile mele personale.”

Pe de altă parte, stagnarea este opusul generativității și implică o senzație de blocaj și lipsă de sens.

Persoanele care aleg generativitatea în locul stagnării, mai ales pe măsură ce trec prin diferite etape ale vieții, sunt acelea care, la final, privesc înapoi cu mai puțin regret și cu un sentiment mai profund că „viața mea a fost una suficient de bună”, concluzionează Waldinger.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite

„Vom asista la un val de demisii!” Revolta din Educație explodează: „Tot ceea ce observăm în ultimul timp este împotriva concepției pedagogice de dezvoltare a învățământului”

Ministrul Educației, despre primarii care nu decontează naveta profesorilor: „Nu e o chestie de dacă vrei sau nu, e o chestie de legalitate”

„A urcat pe cer pentru ultima dată!” Felix Baumgartner și motivul pentru care a refuzat mereu ideea de a deveni tată. Ce i-a spus Mihaelei Rădulescu: „E riscant!”

Prof.dr.univ. Dumitru Borțun, despre analfabetismul funcțional: „Profesorii nu fac ce trebuie” / VIDEO

pixel