Vezi versiune Desktop
Adevăruri pe care părinții celor mai rezilienți copii le cunosc. Terapeut: „Îi vrei încrezători și capabili? Aceste lucruri fac diferența în creșterea lor!”
Fiecare părinte visează să aibă copii încrezători, amabili și capabili să facă față provocărilor vieții. Însă, când apar dificultățile, cum putem trece prin furtunile emoționale și situațiile complicate?
Într-o postare pe Instagram, terapeutul Eli Harwood oferă sfaturi valoroase părinților, prezentând cele mai bune șapte modalități de a crește copii siguri pe ei și rezilienți.
Acestea sunt cele 7 adevăruri pe care fiecare părinte ar trebui să le cunoască pentru a susține dezvoltarea emoțională și reziliența copiilor lor.
Citește și Expert: „Părinții celor mai fericiți copii fac aceste șase lucruri în fiecare zi”
SURSA FOTO: freepik.com @travnikovstudio
Copiii nu au același control asupra sentimentelor lor precum adulții, notează Your Tango. În anumite etape de dezvoltare, poate fi aproape imposibil pentru un copil să-și gestioneze izbucnirile emoționale.
Dr. Rouse, de la Child Mind Institute, explică: „Capacitatea unui copil de a se autoregla depinde de temperamentul și personalitatea sa.” Așa cum unii bebeluși întâmpină dificultăți în a se liniști, unii copii se confruntă cu provocări în reglarea emoțiilor.
Reacțiile părinților pot influența semnificativ dezvoltarea emoțională a copiilor. Eli Harwood subliniază în postarea pe Instagram: „Copiii au nevoie ca părinții să le răspundă calm și empatic la stările lor emoționale, pentru a învăța să se simtă în siguranță cu propriile sentimente.”
Totuși, dacă un părinte intervine constant pentru a calma copilul sau pentru a-l feri de disconfort emoțional, acest lucru poate avea efecte negative.
Scott Bezsylko, director executiv la Child Mind Institute, explică faptul că autoreglarea este o abilitate care trebuie învățată, nu un instinct pe care copiii îl au automat. „Dacă privim autoreglarea ca pe o abilitate ce trebuie predată, și nu ca pe un simplu comportament problematic, asta schimbă tonul și conținutul feedback-ului pe care îl oferim copiilor.”
Iată o strategie practică: transformați procesul într-un antrenament treptat. De exemplu, mergeți cu copilul la magazin într-o zi în care nu aveți nevoie de multe lucruri. Țineți-l de mână, ghidați-l și oferiți puncte pentru comportamente pozitive.
Pentru obiective mai complexe, fragmentați sarcinile în pași mici. Dacă scopul este ca un copil să se îmbrace singur, începeți cu un singur articol de îmbrăcăminte, cum ar fi cămașa, înainte de a adăuga întreaga ținută. Acești pași mici fac procesul mai accesibil și mai ușor de gestionat pentru copil.
SURSA FOTO: freepik.com @noxos
„Creierul copiilor noștri se modelează ca răspuns la relația pe care o au cu noi. Dacă suntem calmi și echilibrați (majoritatea timpului), creierul lor va prioritiza dezvoltarea funcțiilor superioare, ceea ce înseamnă mai multă materie cenușie în cortexul prefrontal.
În schimb, dacă suntem duri sau disprețuitori, creierul lor va activa strategii primare de supraviețuire, cum ar fi hiper-alerta sau închiderea centrilor emoționali, ducând la o amigdală mai mare sau o densitate celulară redusă în hipocamp”, explică Eli Harwood.
Prin stilul nostru de parenting, acțiunile noastre pot sprijini dezvoltarea sănătoasă a copiilor.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), atunci când ambii părinți sunt implicați activ în viața copiilor lor, prin joacă și atenție, aceștia învață mai bine.
Relația bazată pe grijă și afecțiune protejează copilul de efectele negative ale stresului.
Nationwide Children’s Hospital subliniază că stresul excesiv poate avea un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării unui copil, ducând la dificultăți de învățare, probleme comportamentale și chiar afecțiuni fizice.
Expunerea copiilor la povești, literatură, muzică și diferite limbi contribuie esențial la succesul lor viitor, subliniază CDC. Astfel, diversitatea experiențelor culturale devine un aliat în dezvoltarea cognitivă și emoțională a celor mici.
„Din păcate, controlul impulsurilor la copii se dezvoltă treptat, de-a lungul timpului – nu este o abilitate moștenită automat”, explică Eli Harwood.
Când analizăm capacitatea copiilor noștri de a se autocalma, este important să luăm în considerare starea lor generală. Întrebați-vă:
„Copilul meu a avut o noapte bună de somn?”
„S-a odihnit suficient?”
„A mâncat corespunzător și este bine hidratat?”
Dacă răspunsurile sunt afirmative, vă puteți aștepta la un control mai bun al impulsurilor din partea copilului. În caz contrar, să nu vă surprindă lipsa cooperării, avertizează Harwood.
Adoptând acest tip de introspecție, vă puteți pregăti mai bine pentru comportamentul copilului în acea zi și puteți planifica activitățile în funcție de nevoile sale. Această abordare ajută la gestionarea așteptărilor și la menținerea unui mediu mai calm și mai predictibil.
SURSA FOTO: freepik.com @stocky01
Să fim sinceri: a fi un părinte perfect este o așteptare nerealistă. Însă, negarea greșelilor pe care le faci ca părinte poate avea consecințe negative asupra copilului tău. Eli Harwood explică: „Copiii învață să fie oameni umili, responsabili și capabili de reparație observând părinți care practică aceste comportamente.”
Atunci când refuzi să-ți asumi responsabilitatea pentru greșelile tale, îi înveți, de fapt, pe copii să facă același lucru.
Cum ne asumăm responsabilitatea când greșim? Un prim pas este să vorbim deschis despre greșeli cu copiii noștri.
De exemplu, dacă ai acționat greșit, poți spune: „Hei, știu că te-am rănit mai devreme și îmi pare rău. Pe viitor, când mă simt supărat, voi lua câteva minute să mă liniștesc. În felul acesta, nu-mi voi descărca furia pe tine, bine?”
Acceptând și asumând greșelile, le arăți copiilor că este în regulă să greșești și că procesul de reparare este esențial. Această atitudine îi ajută să se simtă confortabil să-și recunoască propriile greșeli și să învețe din ele.
Ai auzit vreodată expresia „Orbul conduce pe orb”? Dacă te aștepți la un anumit comportament de la copilul tău, dar nu oferi un exemplu concret, practic faci același lucru.
Eli Harwood explică: „Creierul uman este dotat cu neuroni oglindă, care ne permit să procesăm și să imităm acțiunile celor din jur, ca o modalitate adaptivă de învățare.”
Cu alte cuvinte, atunci când îți setezi standarde mai înalte pentru propriul comportament, copilul tău va tinde să te urmeze.
Dacă nu știi de unde să începi, iată câteva sugestii din partea American SPCC (Societatea Americană pentru Prevenirea Cruzimii împotriva Copiilor):
-Investește în tine, fie prin educație, fie prin urmărirea obiectivelor personale.
-Asumă-ți responsabilitatea pentru greșelile tale și corectează-le.
-Fii un exemplu de bunătate și compasiune.
-Copiii învață mai ușor prin ceea ce văd decât prin ceea ce li se spune. Așadar, transformă faptele tale în lecții de viață pentru ei.
SURSA FOTO: freepik.com @oksix
Bucuria este contagioasă și are puterea de a scoate la iveală ce e mai bun în oricine, inclusiv în copiii tăi. Eli Harwood spune: „Entuziasmul nostru față de ei îi învață că sunt valoroși, oferindu-le un sentiment de demnitate pe care îl vor purta în afara casei.”
Prin exprimarea bucuriei, tu și copilul tău puteți învăța să faceți față momentelor dificile împreună.
Dar ce faci atunci când ai o zi proastă cu copilul tău? Cum reușești să rămâi pozitiv?
Consilierul autorizat Jill Cedar sugerează să schimbi perspectiva. „Cum ar fi dacă am ajusta stilurile și filozofiile noastre parentale? Dacă am privi parentingul prin lentile mai optimiste? Dacă am decide să nu luăm totul atât de în serios?”
Amintește-ți că tu ai un control mai bun asupra emoțiilor tale decât îl au copiii tăi.
Iată câteva mici ajustări recomandate de Cedar:
Reevaluează situația: Ce încearcă copilul tău să obțină prin comportamentul său?
Redu-ți așteptările – sunt doar copii!
Acceptă că anumite etape ale copilăriei vor trece cu timpul.
Cere mai mult sprijin de la partenerul tău.
Conectează-te cu copilul tău și în afara momentelor disciplinare.
Crește copilul pe care îl ai, nu pe cel pe care l-ai visat.
Privește lucrurile din perspectiva copilului.
Aceste mici schimbări de atitudine pot transforma momentele tensionate în oportunități de conectare și creștere reciprocă.
SURSA FOTO: freepik.com @stockmaker
Independența sănătoasă începe cu o conexiune solidă și sigură.
„Când copiii noștri simt că sunt demni de iubire, încrederea lor prinde rădăcini și înflorește. Este liniștitor să știi că ai sprijin necondiționat, indiferent de circumstanțe. Prin această conexiune sigură, copilul tău va începe să se simtă în siguranță explorând lumea din jurul său”, explică Harwood.
Cu toate acestea, unii părinți întâmpină dificultăți în a construi o astfel de relație cu copiii lor. Dacă te regăsești în această situație, începe prin a-ți exprima zilnic dragostea față de copilul tău.
Conform Family Services, „atingerea umană și afecțiunea iubitoare sunt esențiale în fiecare etapă a vieții pentru o dezvoltare emoțională și neurobiologică sănătoasă.”
Oferă-i copilului îmbrățișări, sărutări și momente de apropiere – acestea sunt cruciale pentru dezvoltarea creierului său.
De asemenea, asigură-te că micuțul tău se simte ascultat și înțeles.
Ascultarea activă și validarea sentimentelor copilului tău îl vor face să simtă că este important pentru tine. Astfel, vei stimula respectul reciproc și vei contribui la dezvoltarea unei legături de încredere.
Family Services recomandă și alte metode eficiente pentru a întări conexiunea cu copilul:
Luați mesele împreună, fără distrageri.
Petreceți timp jucându-vă cu copilul.
Evitați orice sursă de distragere în timpul interacțiunilor directe.
Organizați întâlniri de joacă și activități planificate care îi vor dezvolta abilitățile sociale și încrederea în sine.
Prin aceste gesturi simple, vei cultiva o relație bazată pe iubire și siguranță, oferindu-i copilului tău un sol fertil pentru a-și dezvolta independența.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
După aproape 20 de ani de...
De-a lungul generațiilor,...
Respingerea unui părinte de...
