Ai grijă ce „etichete” îi pui copilului tău! Terapeut cognitiv-comportamental: „Nici măcar cele pozitive NU sunt benefice! Pot crea presiuni uriașe” / FOTO: freepik.com @tariktk

Din păcate, ele pot avea efecte negative atât asupra copiilor, cât și asupra relațiilor dintre părinți și copii. Alegerea acestor etichete nu este niciodată întâmplătoare, ci reflectă deseori dorințele sau temerile noastre.

Citește și Expert parenting: „Am descoperit ce fac diferit părinții copiilor cu inteligență emoțională ridicată: 7 strategii esențiale, observate după studierea a peste 200 de copii”

Impactul pe termen lung al etichetelor

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

„Etichetele copilăriei devin parte integrantă din credințele noastre fundamentale și pot persista până în viața adultă, influențând modul încare ne percepem pe noi înșine”, explică dr. Joanne Cooper, psiholog și terapeut cognitiv-comportamental.

Ea subliniază că cele mai puternice etichete provin din familie și sunt deseori activate în contexte sociale, cum ar fi reuniunile de familie, unde adulții tind să revină la rolurile din copilărie.

Psihologul clinician Elaine Fitzgerald atrage, de asemenea, atenția asupra impactului negativ al etichetării între frați. Etichete precum „șeful”, „răsfățatul” sau „oaia neagră” pot genera sentimente de insecuritate și complexe care durează toată viața.

Vezi și Greșeala majoră a părinților moderni. Un profesor psiholog de la Wharton avertizează: „Este un predictor neglijat al succesului și al fericirii”

Etichetele pozitive și capcanele lor

Deși pare logic să presupunem că etichetele pozitive sunt benefice, realitatea este mai complexă.

„Etichetele pozitive pot crea presiuni uriașe asupra copiilor”, spune dr. Cooper. De exemplu, un copil etichetat drept „geniu matematic” poate simți că trebuie să se ridice mereu la această așteptare, ceea ce duce la stres, frică de eșec și evitarea provocărilor care ar putea afecta imaginea lor.

Elaine Fitzgerald subliniază: „Copiii etichetați drept «foarte inteligenți» pot dezvolta o imagine de sine rigidă, ceea ce le afectează dorința de a explora noi domenii sau de a accepta eșecul ca parte a procesului de învățare”.

Ce spun studiile despre etichete?

Cercetările arată că etichetarea copiilor poate avea consecințe serioase. Studiul cunoscut sub numele de „Efectul Pygmalion” a demonstrat că elevii performează mai bine atunci când profesorii au așteptări ridicate de la ei. Totuși, aceleași studii confirmă că etichetele pozitive, chiar și atunci când intențiile sunt bune, pot pune o presiune nejustificată asupra copiilor.

De exemplu, un sondaj realizat de platforma memorylane.com a relevat că aproape o treime dintre adulții etichetați „cel mai probabil să reușească” în copilărie percep această etichetă ca fiind o povară.

SURSA FOTO: freepik.com @polubiatka

Cum putem evita etichetarea copiilor?

Pentru a răspunde acestui obicei, specialiștii recomandă să ne concentrăm pe comportamentele dorite și să evităm să atribuim etichete.

Dr. Cooper sugerează: „Când corectați un copil, explicați de ce anumite comportamente sunt bune și evitați expresii precum «Ești obraznic» sau «Ești rău».”

Elaine Fitzgerald completează: „Amintiți-vă că fiecare copil este unic și în continuă schimbare. Etichetele ignoră această complexitate și reduc copilul la o singură trăsătură”.

Etichetarea ocazională: când devine problematică?

Deși etichetarea ocazională nu este foarte dăunătoare, efectele cumulative pot fi semnificative.

Dr. Cooper explică: „Cu cât un copil este mai des etichetat, cu atât mai mult interiorizează mesajul și îngustează modul încare se percepe pe sine”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.