Vezi versiune Desktop
Prof. Florian Colceag, antrenorul de genii: „Problema e la profesori, trebuie să se deștepte! Dacă îi pun pe copii să facă exerciții la nesfârșit, ei se prostesc”
Ce face un geniu?
Chiar și experții sunt în dezacord cu privire la ce contează cel mai mult: IQ-ul, EQ-ul, funcția executivă sau performanța academică. Este vorba despre natură sau despre educație?
Rolul geneticii în inteligență – adică măsura în care inteligența noastră este moștenită – a fost mult timp un subiect intens dezbătut în cercurile academice.
Ce poate contribui la dezvoltarea inteligenței copilului tău? Lecții de violoncel, lecții de franceză și jonglerie.
SURSA FOTO: freepik.com @boggy
30% dintre copiii cu vârsta sub doi ani au televizoare în dormitoare, iar 59% dintre aceștia petrec zilnic două ore în fața televizorului. Academia Americană de Pediatrie a emis un avertisment prin care îi îndeamnă pe părinți să nu permită sugarii și copiii mici să se uite la televizor.
Televizorul afectează abilitățile cognitive și consumă timp prețios pentru dezvoltarea creierului, timp care ar trebui să fie folosit pentru a interacționa cu oameni reali, spune expertul în limbajul copiilor Roberta Golinkoff, coautoare a cărții Einstein Never Used Flashcards.
„Limba este esențială pentru învățarea copiilor, iar limbajul pe care îl primesc de la televizor nu este adaptat nevoilor lor individuale. Televizorul nu va răspunde la întrebările lor și nu va urma îndrumările, așa cum o fac părinții atunci când își cresc copiii inteligenți”, adaugă ea.
Copiii de șase ani care au fost alăptați constant în primele luni de viață au obținut scoruri cu cinci procente mai mari la testele IQ decât cei care nu au fost alăptați.
Această statistică provine dintr-un studiu care a urmărit două grupuri de mame din Belarus și copiii lor. Un grup de mame a alăptat exclusiv mai mult timp (până la un an) și a oferit mai puține alimente sau lichide decât laptele matern, în timp ce celălalt grup a alăptat mai puțin și pentru perioade mai scurte.
Copiii din primul grup au obținut scoruri mai mari la citire, scriere și matematică.
„Primul lucru pe care îl poate face o mamă pentru a crește un copil inteligent este să-l alăpteze”, afirmă geneticianul Ricki Lewis, autorul cărții The Forever Fix: Gene Therapy and the Boy Who Saved It. „Laptele uman conține un procent mai mare de grăsimi decât laptele de vacă, necesar pentru izolația celulelor cerebrale abundente; în schimb, un vițel are nevoie de proteinele din laptele matern pentru o creștere rapidă.”
Copiii care cântă la pian sau la un instrument cu coarde au un scor cu 15% mai mare la abilitățile verbale decât cei care nu cântă la un instrument. Studiul care a oferit această statistică a implicat elevi din școli de muzică și școli publice din zona Boston; vârsta lor medie era de 10 ani, iar muzicienii dintre ei studiaseră muzica de cel puțin trei ani.
Autorii studiului subliniază că multe cercetări anterioare au arătat corelații între abilitățile muzicale, cele lingvistice și IQ-ul. Însă întrebarea rămâne: copiii inteligenți sunt buni la muzică și/sau muzica îi face mai deștepți?
„Ideea că genele noastre ne controlează destinul se numește determinism genetic”, explică Lewis. „Noi, geneticienii, luptăm cu această idee tot timpul.”
Copiii care sunt capabili să întârzie satisfacția obțin cu 210 puncte mai mult la SAT decât colegii lor mai nerăbdători. Într-un studiu celebru, copiilor li s-a spus că pot mânca două prăjituri, dar doar dacă întârzie să mănânce prima. Cei care au reușit să aștepte 15 minute înainte de a mânca prima prăjitură au obținut cu 210 puncte mai mult la SAT decât cei care nu au reușit să aștepte mai mult de un minut.
Controlul impulsurilor joacă un rol crucial în funcția executivă.
„Oamenii de știință știu acum că succesul nu depinde atât de IQ, cât de funcția executivă a creierului”, afirmă Golinkoff. „Abilitatea de a comuta între sarcini, de a păstra informațiile în memoria de lucru și de a inhiba impulsurile este mult mai importantă pentru succes decât IQ-ul.”
Un copil crescut într-o casă care conține cel puțin 500 de cărți are cu 36% mai multe șanse să termine liceul și cu 19% mai multe șanse să absolve facultatea decât un copil similar crescut într-o casă cu puține sau deloc cărți.
Desigur, acest studiu a fost publicat în 2007, când cărțile erau încă obiecte tangibile. Diferența devine și mai semnificativă atunci când părinții sunt mai puțin alfabetizați.
„Succesul la școală nu depinde doar de inteligența nativă, ci și de o bună etică a muncii”, spune psihologul Eileen Kennedy-Moore, autoarea cărții Smart Parenting for Smart Kids. „Copiii învață mult mai mult din ceea ce facem decât din ceea ce spunem. Părinții care iubesc lectura le arată copiilor lor că cititul este interesant, plăcut și util.”
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Copiii femeilor care au consumat cocaină în timpul sarcinii au de aproape cinci ori mai multe șanse de a prezenta dizabilități de dezvoltare decât copiii din populația generală.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association, 14% dintre copiii ale căror mame au consumat cocaină în timpul sarcinii aveau un IQ sub 70, iar 38% dintre aceștia au avut întârzieri în dezvoltare.
Vrei copii de succes?
Crack-ul este o alegere periculoasă.
Copiii supraponderali au obținut scoruri cu 11% mai mici la testele naționale de citire decât cei cu greutate normală.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Temple University, care a inclus această statistică, a descoperit, de asemenea, că elevii supraponderali din școala gimnazială aveau un GPA mai mic decât colegii lor, o prezență mai scăzută la școală, mai multe detenții și întârzieri.
Studiul sugerează că o masă corporală mai mare este asociată cu rezultate școlare mai slabe.
„A fi sedentar are costuri uriașe pentru copii”, afirmă Golinkoff. „Dacă se uită la televizor sau joacă jocuri pe calculator, nu interacționează. Iar multe dintre lucrurile care ne fac ‘deștepți’ sunt învățate doar prin intermediul interacțiunii sociale.”
Exercițiile aerobe pot îmbunătăți abilitățile de funcționare executivă ale copiilor cu până la 100%.
„Cele mai bune rezultate se obțin dacă faci exercițiile împreună cu copiii tăi”, scrie biologul molecular John Medina în cartea sa Brain Rules for Baby, care citează această statistică. „Încurajarea unui stil de viață activ este unul dintre cele mai bune cadouri pe care le poți oferi copilului tău. Poate că înseamnă să renunți la World of Warcraft.”
În aceeași notă, Lewis îi sfătuiește pe părinți: „Concentrează-te pe ceea ce poți controla: mediul... Există multe lucruri pe care le poți face pentru a-ți ajuta copiii. Ce este cu adevărat important este ceea ce se întâmplă după naștere, nu ceea ce moșteniți.”
Copiii care au urmat cursuri preșcolare au cu 52% mai multe șanse să termine liceul decât cei care nu au făcut acest lucru.
Studiul care a dat această statistică a urmărit două grupuri de copii dezavantajați din Michigan, de la vârsta copilăriei până la 40 de ani.
Un grup a participat la un program preșcolar „de înaltă calitate” la vârsta de trei și patru ani, în timp ce celălalt grup nu a frecventat niciodată grădinița.
Până la vârsta de 27 de ani, de cinci ori mai mulți copii din grupul preșcolar dețineau propriile case decât cei din grupul non-preșcolar.
Până la 40 de ani, copiii care nu au mers la grădiniță au fost arestați pentru acuzații de droguri de opt ori mai des decât cei care au frecventat grădinița și de două ori mai des pentru agresiune fizică.
Copiii născuți din tați de 20 de ani au obținut scoruri cu trei până la șase puncte mai mari la testele IQ decât copiii născuți din tați de două ori mai vârstnici.
„Vârsta paternă înaintată este asociată cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare, precum autismul și schizofrenia, dar și cu dislexia și inteligența redusă”, afirmă cercetătorii al căror studiu a relevat această statistică. „Copiii taților mai în vârstă prezintă deficiențe subtile la testele de capacitate neurocognitivă.”
Tendința modernă de a amâna paternitatea ar putea ridica astfel unele semne de întrebare.
SURSA FOTO: freepik.com @lunamarina
Învățarea jonglării poate crește volumul materiei cenușii din creierul copiilor cu până la trei procente. Deși structura creierului este determinată în mare măsură de gene, aceasta nu este influențată doar de ele.
„Învățarea unei abilități perceptiv-motorii dificile, precum jonglarea, a dus la o creștere de trei procente a volumului de materie cenușie în zonele responsabile de atenția vizuală”, afirmă cercetătorii de la Yale, al căror raport citează această statistică.
Volumul materiei cenușii din regiunea frontală a creierului este strâns legat de capacitatea cognitivă generală, spun oamenii de știință.
Copiii din familiile beneficiare de asistență socială aud de aproape patru ori mai puține cuvinte pe an decât copiii din familiile profesionale.
Cu cât sunt expuși la mai multe cuvinte, cu atât vocabularele lor sunt mai mari și, implicit, rezultatele academice sunt mai bune, potrivit unor cercetători care au observat că, anual, copiii din familiile de asistență socială aud aproximativ trei milioane de cuvinte, cei din familiile din clasa muncitoare aud șase milioane, iar copiii din familiile de clasă profesională aud 11 milioane de cuvinte.
Aceasta înseamnă aproximativ 616, 1.251 și, respectiv, 2.153 de cuvinte pe zi. Studiul a arătat că, până la vârsta de trei ani, copiii care beneficiază de asistență socială cunosc aproximativ 500 de cuvinte, în timp ce cei din celelalte grupuri cunosc între 750 și 1.100 de cuvinte.
Copiii care au studiat o limbă străină timp de doi ani au obținut scoruri SAT cu 14% mai mari decât cei care nu au învățat niciodată o limbă străină.
Un an de studiu al unei limbi străine a fost asociat cu scoruri SAT puțin mai mari, dar doi ani de studiu au dus la creșteri de 14% la partea verbală și 13% la partea de matematică a testului, comparativ cu scorurile elevilor care nu au studiat limbi străine. Fiecare an suplimentar de studiu a adus îmbunătățiri suplimentare.
„Scorurile verbale ale studenților care au învățat patru sau cinci ani o limbă străină au fost mai mari decât scorurile verbale ale celor care au studiat patru sau cinci ani orice altă materie”, afirmă cercetătorii care au realizat acest studiu.
Elevii care petrec mai mult de două ore pe zi jucându-se pe computer sau jocuri video obțin un scor cu 9,4% mai mic la examenele școlare decât cei care nu joacă astfel de jocuri. Efectele jocurilor electronice asupra performanței academice sunt subiect de dezbatere intensă.
Un studiu realizat în Marea Britanie a comparat rezultatele testelor pentru jucătorii frecvenți și non-jucători.
„Nu a fost găsită nicio corelație pozitivă semnificativă între frecvența jocurilor video și performanța academică”, spun cercetătorii. „Jocul excesiv de jocuri video – ca orice altă activitate în exces – poate interfera cu temele școlare, lectura pentru plăcere, joaca în aer liber, somnul sau interacțiunea directă cu prietenii și familia.”
Copiii mamelor expuse la pesticide în timpul sarcinii au avut un IQ cu 1,4% mai mic pentru fiecare creștere a nivelului de expunere, comparativ cu copiii ale căror mame nu au fost expuse la pesticide.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia au studiat copiii de șapte ani și mamele lor, descoperind legături directe între expunerea prenatală la clorpirifos, un pesticid agricol comun, și un IQ mai scăzut. Impactul negativ al expunerii la pesticide este chiar mai mare asupra memoriei de lucru, o componentă esențială a abilităților cognitive, cunoscute sub denumirea colectivă de „funcția executivă”. Ideea că substanțele invizibile din aerul pe care îl respirăm ar putea reduce inteligența copiilor noștri este cu adevărat descurajantă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
După aproape 20 de ani de...
Viața noastră de părinți este constant sub lupa...
După aproape 20 de ani de...
De-a lungul generațiilor,...
