Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
„Am constatat că amânarea intrării în școală cu un an a redus neatenția și hiperactivitatea cu 73% pentru un copil mediu la vârsta de 11 ani”, a declarat Thomas Dee, unul dintre coautorii studiului și profesor la Stanford Graduate School of Education, într-un comunicat de presă.
Dee a realizat acest studiu în colaborare cu Hans Henrik Sievertsen, de la Centrul Național Danez de Cercetări Sociale, care a spus pentru Quartz că impactul acestei amânări a fost puternic și de durată: „Am fost ușor surprinși de cât de persistent a fost efectul”.
Contrar așteptărilor, impactul întârzierii asupra hiperactivității și neatenției nu s-a diminuat în timp, ci a crescut.
Neatenția și hiperactivitatea – trăsături asociate tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) – afectează autocontrolul unui copil, iar cercetările anterioare au arătat că nivelurile de autocontrol din copilărie sunt corelate cu performanțele ulterioare.
În cadrul studiului Stanford, copiii care au avut scoruri mai mici la neatenție și hiperactivitate au obținut rezultate mai bune la evaluările școlare.
Țări precum Finlanda și Germania încep deja școala relativ târziu. Copiii nu par să fie dezavantajați mai târziu în viață din cauza acestui timp suplimentar de copilărie: Finlanda, de exemplu, obține rezultate excelente la testele internaționale susținute de tinerii de 15 ani.
SURSA FOTO: freepik.com @amnasofia98
Copiii americani și români obișnuiesc să înceapă școala chiar de la vârsta de cinci ani (dacă împlinesc 6 ani în anul în curs).
În prezent, aproximativ 20% dintre copiii care încep școala în SUA au deja șase ani, conform unui studiu. Deși o parte din această schimbare se datorează modificării datelor limită pentru înscriere, o mare parte poate fi atribuită fenomenului cunoscut sub numele de „redshirting” (amânarea înscrierii).
Părinții aleg să-și țină copiii acasă pentru a le oferi un avantaj suplimentar. Copiii mai mari sunt, de obicei, mai capabili, iar această capacitate sporită le crește încrederea în sine, ceea ce se autosusține – sau cel puțin aceasta este teoria.
Potrivit studiului, părinții mai bogați sunt cei mai predispuși să recurgă la această practică.
SURSA FOTO: freepik.com @lokodigo1
Studiul a fost publicat de Biroul Național de Cercetare Economică. Deși începerea mai târzie a școlii nu a fost corelată direct cu îmbunătățirea scorurilor la teste, cercetătorii și-au concentrat atenția asupra impactului asupra sănătății mintale.
Aceștia au folosit date din Danish National Birth Cohort (DNBC), un sondaj recent și amplu asupra copiilor danezi, care include informații despre copiii de 7 și 11 ani, obținute printr-un instrument de evaluare a sănătății mintale, larg utilizat și validat. La acest sondaj, 54.241 de părinți au răspuns cu privire la starea de sănătate mintală a copiilor lor la vârsta de 7 ani, iar 35.902 au răspuns când copiii aveau aproximativ 11 ani.
În Danemarca, copiii sunt înscriși la școală în anul calendaristic în care împlinesc șase ani. Cercetătorii au folosit date din recensământ și de la ministerul educației pentru a analiza copiii născuți chiar înainte și după data limită de înscriere, pentru a studia efectele vârstei. La șase ani, o diferență de șase până la opt luni poate avea un impact semnificativ.
Studiul are totuși anumite limitări. Copiii care amână intrarea la școală în Danemarca beneficiază de acces universal la instituții preșcolare de calitate, un avantaj de care SUA sau România duce lipsă. În absența acestui acces, familiile ar putea considera mai benefic ca cei mici să înceapă școala mai devreme.
O ipoteză interesantă este formulată: frecventarea școlii la o vârstă mai înaintată le-ar fi permis copiilor să se dezvolte mai bine prin jocuri nestructurate? Cercetările în domeniul psihologiei dezvoltării subliniază importanța jocului imaginativ în sprijinirea autoreglării emoționale și intelectuale a copiilor.
„Copiii care își amână vârsta de începere a școlii pot beneficia de o expunere prelungită (și organizată corespunzător) la medii de joacă”, se menționează în studiu. Această perioadă de timp petrecută în joacă este esențială pentru dezvoltarea lor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Pe măsură ce temperaturile...
Magia Crăciunului este deja...
Raluca-Emima Vasilciuc și...
Nu există nicio modalitate mai...
Este unul dintre momentele magice ale părinției pe care le-ai așteptat cu...
O țară a decis să suspende...