Când ar trebui să ne îngrijoreze tristețea copiilor. Psiholog: ”Nu mai știm să ne creștem firesc copiii”
Este un episod inofensiv cu care s-a confruntat fiecare părinte în viața de zi cu zi: vrei să vorbești cu copilul tău mai mic, dar când îl strigi, ajungi să spui prenumele celui mai mare.
Dacă, în majoritatea cazurilor, această eroare este o singură dată, pentru unii părinți devine o obișnuință, ajungând să confunde regulat prenumele copiilor lor.
Acest lucru le provoacă un sentiment de vinovăție în ceea ce privește educația parentală și/sau îngrijorarea legată de starea lor de sănătate. Pentru aceștia, a greși prenumele copiilor lor înseamnă a nu-i iubi suficient, a le nega individualitatea și a fi prea copleșiți pentru a le acorda atenția necesară.
Însă, părinții îngrijorați pot fi liniștiți: un studiu dezvăluie că confuzia regulată a prenumelor copiilor este un fenomen frecvent și nu atât de grav pe cât pare, potrivit parents.fr. Efectuat pe aproape 1.700 de persoane, studiul a arătat că mai mult de jumătate dintre cei chestionați au fost deja numiți cu un prenume greșit de cineva apropiat.
Acest procent se ridică la 95% atunci când persoana care a greșit este un membru al familiei.
Dar atunci, cum se explică acest fenomen?
Samantha Deffler, psiholog responsabilă de studiu, explică faptul că amestecarea prenumelor copiilor nu este altceva decât rezultatul unei „erori cognitive” din creier; nimic mai mult, nimic mai puțin.
Nu are rost să ne gândim la pierderea memoriei, declinul cognitiv sau chiar la boli degenerative precum Alzheimer.
Trebuie doar să analizăm modul în care funcționează creierul pentru a înțelege cum este posibil un astfel de fenomen.
Potrivit unui alt psiholog intervievat de Good Housekeeping, creierul funcționează ca un computer: „informația este organizată într-o rețea semantică interconectată de date stocate” și aranjate în fișiere tematice, asemănătoare cu desktopul unui computer.
Prenumele membrilor familiei sunt stocate într-un fișier, cele ale prietenilor într-alt fișier, cele ale colegilor într-un alt fișier separat și așa mai departe.
Când vrei să numești unul dintre copiii tăi, accesezi un fișier în care toate prenumele lor sunt amestecate, ceea ce explică confuzia și erorile: „Am constatat că erorile de denumire apar în general în cadrul aceleiași categorii, astfel încât numele greșit folosit aparține aceluiași grup” (cel al membrilor familiei).
Când partenerul tău îți confundă prenumele cu cel al fostului, există o explicație și aici: sunteți amândoi în același „fișier” și creierul a făcut o mică eroare.
Pentru că a numi pe cineva pe prenumele său nu necesită o gândire prealabilă, „procesele automate ale creierului preiau adesea controlul”. Totuși, dacă ești în mijlocul unei activități intense, dacă nu ești atent sau îți lipsește concentrarea, aceste procese automate pot prelua și pot produce erori.
Pe scurt, „fie că ești grăbit, stresat sau faci multitasking, te bazezi complet pe aceste răspunsuri automate pentru a oferi informațiile de care ai nevoie – și anume, prenumele copilului tău”.
Și uneori, aceste răspunsuri automate sunt solicitate atât de repede încât pot da greș. A-ți numi copilul cu prenumele fratelui sau surorii sale poate însemna pur și simplu că ești stresat, copleșit sau obosit.
În acest sens, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate pentru studiu au spus că cei care au greșit prenumele păreau distrași, obosiți sau chiar frustrați.
De asemenea, se pare că mamele sunt mai preocupate de acest fenomen decât tații: o dovadă în plus că povara psihică este mai apăsătoare pentru mame decât pentru parteneri?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Parentingul este, fără...
Cunoașterea personalității...
Parentingul este, fără...
Conversațiile cu copiii mici sunt esențiale pentru...
Toată lumea își dorește să fie percepută ca o persoană...