Vezi versiune Desktop
Modul corect de a răspunde copilului tău atunci când spune „VREAU”, potrivit unui psiholog
SCENARIUL 1: Într-o duminică după-amiază, un copil se joacă calm cu PlayStation. Tatăl său îl invită să o oprească pentru că trebuie să-și termine temele. Reacționează cu un „nu” ferm: părintele insistă cu răbdare, până când, obosit și frustrat, ridică vocea. În acel moment, fiul sare în sus, aleargă spre el și îl lovește cu piciorul în gleznă.
SCENARIUL 2: Într-o clasă primară, un profesor îi cere unui elev să completeze o carte și să o coloreze. El refuză și răspunde solicitărilor repetate strigând: „Nu, nu o voi face!”. Profesorul ridică și el tonul și copilul aruncă cartea pe jos în timp ce rostește o înjurătură.
Când un copil procedează astfel, ca în aceste două exemple, astăzi termenul „opozițional” este folosit din ce în ce mai des și apare și în formele de evaluare a comportamentului școlar.
Iată 4 reguli de aur pentru gestionarea copiilor opoziționali acasă.
Principala problemă a copilului opozițional este că se activează un cerc vicios: adultul dă reguli, acasă, la școală sau în sport, copilul se străduiește să le respecte, se simte „rău” și se comportă prost.
Iată, deci, o pedeapsă de la părinte sau profesor care transformă relația dintre cei doi într-un „test de forță musculară”. Sancțiunea întărește ideea copilului că toată lumea este supărată pe el, iar singura modalitate de a se apăra este să fie mereu cel mai puternic.
Pentru a rupe acest cerc vicios, cea mai eficientă strategie este să încercăm să-l îmbunătățești pe copil prin adoptarea unei abordări empatice, bazate pe autoritate.
O modalitate bună de a preveni și de a „înmuia” atitudinile unui copil de opoziție este să petreceți timp de calitate cu el în fiecare zi. Nu este atât de important ceea ce faci, ci faptul de a împărtăși niște momente speciale.
A fi fericiți împreună îl ajută pe copil să simtă că ne pasă de el, chiar dacă deseori se comportă prost. Acest lucru îi permite, de asemenea, să uite de imaginea negativă pe care o are despre sine.
„Cuvintele vindecătoare”, de exemplu „e plăcut să te privesc desenând”, „Sunt mândru că înoți ca un pește!” ele compensează judecăţile negative pe care le primeşte copilul opoziţional. Este foarte important să-i spui fiului tău fraze de genul acesta, legându-le mereu de un motiv concret, deoarece ele îl ajută să-și reechilibreze fragila stimă de sine.
O altă stratagemă este de a-l invita să realizeze mici acțiuni pe care le poate face fără plângeri. ”Poți să-mi dai farfuria aceea, te rog?”, ”Ai vrea să vii cu mine la pivniță pentru o clipă?”.
În acest fel, copilul descoperă că este plăcut să fie ascultător în lucrurile mărunte, ceea ce nu este slăbiciune, ci un moment frumos în relație pe care adultul îl recunoaște.
Părinții ar trebui să ignore atitudinile ușor opoziționale ale copilului și să intervină doar față de cele mai puternice.
Dacă adultul devine tensionat în legătură cu orice, acesta alimentează mecanismul provocării. Din acest motiv, este oportun să decidem care comportamente sunt inacceptabile și care sunt mai puțin grave sau tolerabile.
Când încălcările sunt minore, folosiți ironia pentru a „stinge focul”. ('Ah, e noroi peste tot, dar astăzi chiar vrei să o faci pe mama să muncească din greu!').
În cazurile grave, însă, este mai bine să îți exprim la maxim supărarea și mai ales dezamăgirea: în acest fel, empatia este activată și la copil, care simte același sentiment neplăcut ca și adultul.
În orice caz, este nevoie de timp pentru a schimba comportamentele de opoziție, este esențial ca acțiunea educațională să devină o practică coerentă și consolidată de zi cu zi.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Potrivit unui sondaj, unul din...
Cum păstrează părinții relații...
