„Nici talentați, nici genii”: Doi psihologi specializați în abilități înalte demontează mitul
Fără îndoială, vocea mamei liniștește un copil, mai ales când plânge și se pare că nimic nu-i poate pune capăt lacrimilor. Acel sunet este ca o melodie care readuce în mod magic un zâmbet și este și mai eficient dacă este însoțit de o îmbrățișare strânsă.
Există o explicație pentru acest fenomen minunat?
Studiile științifice dau un răspuns pozitiv în acest sens și confirmă că vocea mamei acționează direct asupra zonelor creierului utilizate pentru gestionarea emoțiilor și dezvoltă creierul, stimulând copilul sentimentul de a se simți protejat și liniștit.
Dr. Vinod Menon, profesor și expert în Psihiatrie și Neuroștiință în California, a dezvoltat un studiu la Facultatea de Medicină a Universității Stanford.
Scopul pe care și-a propus să-l atingă a fost să demonstreze că vocea mamei calmează cu adevărat un copil și că există o explicație biologică pentru acest fenomen. Folosind tehnica imagistică prin rezonanță magnetică, 24 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani au fost examinați la nivel de creier, în timp ce au ascultat vocea înregistrată în format audio atât a mamei lor, cât și a femeilor necunoscute.
Cercetarea a avut rezultate extraordinare: copiii au putut să recunoască vocea mamei lor în 97% din cazuri și în mai puțin de o secundă. Mai mult, testele de diagnostic au arătat că, la recunoaștere, a existat o activare imediată a numeroși centri cerebrali, care nu a avut loc atunci când vorbeau voci străine.
Fotografie de la Nano Erdozain/ Pexels
Dr. Daniel Abrams, cercetător în Științe Comportamentale, a subliniat modul în care sunetul vocii mamei influențează procesele emoționale și învățarea limbilor străine.
Vocea mamei, prin urmare, calmează copilul și promovează comunicarea socială, stimulând imediat creierul. În special, sunt activate cortexul auditiv primar, amigdala și zonele folosite pentru recunoașterea fețelor oamenilor.
În momentul în care un copil aude acest sunet dulce, se simte mângâiat și în siguranță. Convingerea acestor cercetători este că studiul lor poate ajuta la abordarea unor deficite de comunicare, cum ar fi autismul, în speranța de a îmbunătăți calitatea vieții copiilor care se confruntă zilnic cu această afecțiune.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Potrivit unui sondaj, unul din...