„Copilul bate din palme sau flutură mâinile”. Specialist: „Acest tip de comportament este adesea asociat cu o tulburare de neurodezvoltare”
Data actualizării:
Data publicării:
Copilul nostru bate repede din palme și își mișcă energic brațele înainte și înapoi. Un astfel de comportament, cunoscut sub denumirea de stereotip de autostimulare, este uneori sugestiv pentru autism, iar bătutul din palme poate deveni îngrijorător atunci când nu este înțeles corect. 

Explicații: „a bate din palme” se referă la mișcarea rapidă a mâinilor. Acest tip de comportament auto-stimulator repetitiv este numit „stereotip”. Deși este adesea asociat cu o tulburare de neurodezvoltare, poate fi și o etapă normală în dezvoltarea unui copil.

Citește și Concluziile unui nou studiu important: Anumite tipare de vorbire la copii ar putea identifica semne timpurii de autism

Ce este „bătaia din palme”? Traducere și definiție

„Bătaia din palme” este un stereotip motoriu care constă în „mișcări repetitive ale mâinilor sau antebrațelor, care se deplasează în sus și în jos sau înainte și înapoi”, explică Christelle Périchon, psihomotrician, conform parents.fr.

„Aceste mișcări pot aminti de bătaia din aripi ale unei păsări. Unii părinți îl descriu ca pe un fluture care încearcă să zboare”. Pe lângă bătutul din palme, copilul poate mișca viguros degetele sau poate pocni din degete.

De asemenea, există și alte tipuri de stereotipuri, precum ecolalia, care se referă la repetarea aceluiași sunet, cu aceeași intonație, sau stereotipurile senzoriale, care constau în căutarea repetitivă a aceleași senzații.

Care este diferența față de tremor sau asterixis?

Asterixisul este o tulburare neurologică caracterizată prin contracții musculare scurte și bruște. Este cauzat de o întrerupere bruscă, scurtă și involuntară a tonusului muscular. Face parte din ceea ce numim mioclonie negativă, adică mișcări anormale și neașteptate cauzate de leziuni ale sistemului nervos central și/sau ale măduvei spinării. Așadar, asterixisul nu are nicio legătură cu baterea din palme sau mișcările mâinii pe care le pot face copiii noștri.

Baterea din palme sau mișcarea mâinilor este un comportament specific care poate indica o tulburare de neurodezvoltare, precum tulburarea de spectru autist sau ADHD. Cu toate acestea, acest tip de autostimulare nu înseamnă neapărat că un copil are o astfel de problemă.

Vezi și Avertismentul lui Trîmbițașu pentru părinți, după o experiență cu fiul său: „Nu mai mânca și-i puneam desene. După un timp, NU mai răspundea la nume!”

Ce înseamnă acest comportament? De ce fac copiii aceste mișcări? Până la ce vârstă este normal? Este acest comportament neapărat sinonim cu autismul?

În mod normal, acest comportament nu este îngrijorător. „Baterea din palme/brațe poate apărea la copii, temporar, mai ales atunci când sunt entuziasmați, supărați sau fericiți.” Această mișcare poate exprima tot felul de emoții.

Este o etapă tipică de dezvoltare la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 4 ani, „în special pentru că se află în faza de dobândire a reglării emoționale și a limbajului. De asemenea, este semnul unei descărcări motorii care reflectă emoții destul de intense. Mulți copii se calmează astfel.”

Un copil care învață să-și exprime emoțiile verbal poate adopta comportamente fizice, precum bătutul din palme, pentru a se exprima. „Atâta timp cât copilul nu a dobândit pe deplin limbajul oral, expresiile emoționale vin adesea prin intermediul corpului”, explică psihomotricianul.

Conform DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale), diagnosticul și severitatea autismului se bazează pe mai multe criterii, inclusiv bătutul din palme și alte comportamente repetitive și restrictive (sau stereotipii).

Totuși, bătutul din palme singur nu este suficient pentru a sugera autism.

„Acest comportament scade în mod natural odată cu vârsta și nu este neapărat un semn al unei tulburări de spectru autist”, liniștește Christelle Périchon. Pe măsură ce copilul învață să se exprime verbal, corpul său va avea din ce în ce mai puțină nevoie să comunice în locul lui.

Nu trebuie să vă îngrijorați imediat dacă acest comportament este izolat și temporar. Ceea ce trebuie monitorizat este dacă baterea se diminuează pe măsură ce copilul crește și dacă nu este asociată cu alte comportamente alarmante.

„Ceea ce ar trebui să tragă un semnal de alarmă este atunci când acest comportament este asociat cu alte semne, cum ar fi întârzieri motorii, de limbaj sau sociale.” În caz contrar, poate fi util să consultați medicul.

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

De ce copiii cu tulburare de autism au acest tip de stereotipie?

La copiii cu autism, acest gest poate fi considerat atât un mijloc de comunicare, cât și de autoreglare.

„Flapping-ul poate ajuta copilul să se autoregleze la nivel senzorial. Este o modalitate prin care gestionează un surplus de informații senzoriale, o suprasolicitare”, explică Christelle Périchon. Ea adaugă că, pentru un copil autist, acesta este și un mod de a căuta senzații corporale și senzoriale.

„De asemenea, ca în cazul oricărui copil, este o expresie la nivel emoțional.” Este o modalitate prin care copilul își exprimă fericirea, entuziasmul, anxietatea sau oboseala, arătându-le celor din jur starea sa emoțională.

Este acest comportament problematic la copilul nostru? Ar trebui să ne consultăm cu un specialist? Cum putem opri bătutul din palme?

Când copilul tău „flapează”, poate fi „util să exprimi în cuvinte prin ce trece acesta. Acest lucru îl va ajuta, treptat, să își identifice propriile emoții”, ne sfătuiește psihomotricianul.

Bătutul din palme nu este neapărat dăunător și nu trebuie corectat atâta timp cât nu este omniprezent în viața copilului și nu interferează cu procesul său de învățare.

„Dacă un copil nu are o tulburare de neurodezvoltare, dar bătutul din palme este foarte frecvent și reglarea emoțională este dificilă, este mai bine să se consulte un specialist.” Aceasta poate fi o oportunitate de a ajuta copilul să își exprime emoțiile.

Pe de altă parte, dacă observăm că baterea din palme este însoțită de o întârziere în dezvoltarea achizițiilor, o agitație excesivă, dificultăți de exprimare sau o privire în continuă mișcare, ar fi mai prudent să consultăm un medic.

„Un profesionist din domeniul sănătății poate detecta eventualele dificultăți prin observație, chestionare și scenarii pentru a înțelege sensul și originea acestor mișcări.”



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite
Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Foto: Freepik @proostoleh

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

pixel