Vezi versiune Desktop
De la bârfe la probleme personale: Cele mai mari greșeli ale părinților în grupurile școlare de WhatsApp
O oportunitate majoră de a-ți întări forța mentală apare în situațiile zilnice care, adesea, pot merge prost. Aceste momente fie îți erodează, fie îți construiesc reziliența mentală. „Mă refer în special la modul în care gestionezi criticile – bine sau prost”, spune trainerul Scott Mautz în rubricile cnbc.com.
„Nu subestima impactul negativ pe care o gestionare deficitară a criticilor îl poate avea asupra vieții și carierei tale. Prea des, critica ne poate împinge într-o spirală descendentă, din care devine tot mai greu să ne ridicăm”, mai explică expertul.
Cercetările arată că evenimentele „rele”, emoțiile negative și feedback-ul nefavorabil au un impact mult mai mare decât cele pozitive. De exemplu, evenimentele asociate cu emoții negative sunt de patru ori mai susceptibile să fie memorate comparativ cu cele asociate cu emoții pozitive.
Însă, critica în sine nu este cea care ne slăbește. Evitarea criticii este adevărata problemă.
Dacă vrei să-ți dezvolți forța mentală, trebuie să înveți cum să gestionezi criticile într-un mod sănătos. Iată patru strategii care te pot ajuta să faci acest lucru, conform lui Scott Mautz.
Adevărul este că nu toată lumea merită un loc la masa feedback-ului.
Șeful tău, superiorii săi și partenerul tău de viață sunt, probabil, persoane ale căror opinii merită luate în considerare cu seriozitate. Dar vărul tău al doilea, care adoră să-ți țină discursuri la reuniunile de familie despre cum ar trebui să-ți faci meseria – deși nu are niciun context sau experiență în domeniul tău? Nu chiar.
Ideea de bază este că nu trebuie să accepți automat feedback de la oricine își dorește să și-l exprime.
Stabilește clar cine merită să fie ascultat cu adevărat și ale cărui critici merită luate în serios.
SURSA FOTO: freepik.com @rawpixel.com
Nu este vorba despre a-ți reprima emoțiile, ci despre a învăța să le gestionezi eficient.
Critica poate fi dureroasă, iar asta nu e surprinzător. Cercetările în neuroștiință arată că respingerea socială este procesată în aceeași regiune a creierului care răspunde la durerea fizică. De aceea, critica poate părea uneori la fel de dureroasă ca un pumn în stomac.
Totuși, îți poți antrena capacitatea de a-ți regla emoțiile. Să presupunem că primești un feedback care te deranjează. În mod natural, gândurile îți pot deveni haotice, iar emoțiile intense.
În astfel de momente, încearcă să ieși din mintea ta și să te reconectezi cu corpul.
Respiră adânc și concentrează-te pe ritmul respirației tale. Numește emoțiile pe care le simți – acest proces te poate ajuta să diminuezi intensitatea lor.
Abia apoi ascultă feedback-ul și, dacă este necesar, adresează întrebări pentru a-l înțelege mai bine.
Nu poți schimba ce s-a spus, dar poți decide cum reacționezi. Nu e obligatoriu să acționezi impulsiv, ghidat de primul gând care îți trece prin minte. Alege să răspunzi după ce ai procesat situația – poate chiar după al doilea sau al treilea gând.
Oamenii cu forță mentală își controlează emoțiile pentru a putea reacționa cu intenție și echilibru.
În loc să privești critica ca pe ceva care te descurajează, încearcă să o vezi ca pe o oportunitate de împuternicire și creștere.
Criticul de teatru Albert Williams și-a explicat filozofia afirmând că scopul său nu este să fie crud sau să protejeze publicul de la cheltuirea banilor pe un spectacol slab. El a spus că oferă feedback pentru a sprijini crearea unei arte mai bune, cu un ochi spre viitor.
În mod similar, încearcă să reformulezi feedback-ul pe care îl primești, presupunând că intenția criticului este de a te ajuta să obții un rezultat mai bun sau să devii o versiune îmbunătățită a ta.
Iată două alte perspective utile pentru reîncadrarea criticii:
Chiar dacă unele critici nu ți se par corecte, ele există pentru că faci ceva ce merită atenția celorlalți. Dacă nu ai fi remarcat, ai fi ignorat complet – ceea ce este mult mai puțin constructiv.
Nu toată lumea trebuie să fie de acord cu tine sau să creadă că ceea ce faci este impecabil. Dacă persoana care îți oferă feedback își dorește sincer să progresezi, iar tu ai același obiectiv, puteți lucra împreună pentru a atinge acest scop.
Reîncadrând critica în acest fel, o poți transforma într-un instrument valoros pentru dezvoltare personală și profesională.
SURSA FOTO: freepik.com @Guzov Ruslan
Imaginează-ți o sită. Acum, gândește-te că fiecare critică pe care o primești trece prin această sită.
Nu trebuie să absorbi și să păstrezi fiecare cuvânt sau detaliu dintr-o critică. Poți asculta, analiza și lăsa deoparte părțile care nu sunt utile, concentrându-te doar pe „pepitele” de valoare care rămân.
Critica devine un instrument de împuternicire dacă o privești printr-o lentilă pozitivă, nu una care te descurajează. De exemplu, să spunem că cineva îți oferă feedback despre o prezentare. Analizând criticile, s-ar putea să realizezi că, deși intențiile sunt bune, unele comentarii nu sunt relevante deoarece persoana respectivă nu înțelege contextul sau motivele din spatele deciziilor tale.
Totuși, poate există și sugestii utile, cum ar fi să fii mai concis sau să folosești diapozitive mai atractive din punct de vedere vizual.
Folosește această „sită” metaforică pentru a filtra ceea ce nu contează și pentru a te concentra pe ideile care te pot ajuta să devii mai bun.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Una dintre cele mai mari...
