Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
O frază foarte des întâlnită este: „Dacă nu te potolești, te las aici!”. Deși intenția părintelui este de a-i face pe copii să coopereze, acest tip de amenințare poate duce la frică, anxietate și scăderea încrederii copilului în adultul care ar trebui să îl protejeze.
Amenințările de genul „te las aici” transmit copilului un mesaj clar: „Dragostea și grija mea pentru tine depind de comportamentul tău”. Copiii mici, în special, au o capacitate limitată de a înțelege contextul și sensul figurat al cuvintelor.
Ei percep mesajul literal și cred că părinții lor sunt capabili să îi abandoneze dacă nu se comportă „corespunzător”.
Acest lucru poate afecta grav sentimentul de siguranță și încredere pe care copilul îl are față de părinți. În loc să învețe să se autocontroleze, copilul va acționa din teamă, ceea ce poate declanșa comportamente defensive sau, dimpotrivă, poate crește anxietatea și nesiguranța.
Părinții folosesc astfel de fraze în momente de stres, oboseală sau frustrare. De multe ori, ei nu realizează cât de profund afectează cuvintele lor un copil. În spatele acestor amenințări se află nevoia de a obține cooperarea copilului cât mai repede posibil și de a pune capăt unei situații tensionate.
Totuși, utilizarea fricii ca instrument de disciplină este o metodă care nu funcționează pe termen lung. Copiii care sunt disciplinați prin frică vor dezvolta adesea comportamente bazate pe evitarea pedepsei, nu pe învățarea și înțelegerea unui comportament corect.
Copiii care cresc în medii în care frica este folosită ca metodă de disciplinare pot dezvolta probleme de încredere, anxietate sau dificultăți în relaționarea cu ceilalți. În plus, există riscul ca, pe măsură ce cresc, să nu mai răspundă la frică și să dezvolte comportamente de sfidare.
În schimb, atunci când părinții folosesc metode de disciplină pozitive și încurajează comunicarea deschisă, copiii învață să își gestioneze emoțiile și să înțeleagă consecințele propriilor acțiuni.
În loc să folosești amenințări, încearcă să explici copilului de ce anumite comportamente nu sunt acceptabile și cum ar trebui să se comporte. „Nu este sigur să alergi în stradă, trebuie să stai lângă mine ca să fim în siguranță” are un impact mult mai pozitiv decât „Dacă mai alergi, te las aici!”.
În loc să impui restricții severe, dă-i copilului opțiuni. De exemplu: „Dacă vrei să ne oprim și să te joci, putem merge în parc după ce terminăm cumpărăturile”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Au bebelușii amintiri? Da, dar...
Dacă ești părinte care stă pe...
A deveni părinte este o...
Numele „dieta iubirii” poate, prin denumire, să ducă la...