Foto: Freepik @freepik

În cadrul unui podcast cu Măruță, Dr. Cristian Andrei a subliniat că refuzul copiilor nu este o formă de răzvrătire nefondată, ci mai degrabă un semn important al maturizării și dorinței de autoafirmare: „Copiii spun nu pentru că vor să existe.”

Pentru ca acest refuz să prindă formă și sens, este nevoie de timp. În acel „nu” rostit cu îndrăzneală, copilul simte pentru prima dată o formă de putere.

Această manifestare poate reprezenta, pentru cei mici, o modalitate de a-și testa capacitatea de a influența lumea din jur, de a se impune, fie și doar pentru câteva clipe.

”Copiii spun nu pentru că vor să existe. Ca să se instituie NU în capul copilului, durează o vreme și atunci el simte că acest NU înseamnă putere, dominație, să-i interzici cuiva. Păi dacă tu îi spui copilului tău, Ridică-te de acolo imediat și el zice nu, ai putea să-i spui altfel: Când ai vrea să te ridici de aici?.

Ai niște șanse să influențezi comportamentul copilului pentru că de multe ori îți dai seama că acest copil nu știe ce să aleagă, că tu poți să alegi mai bine pentru el.

Noi, ca părinți, când facem educație copiilor noștri, trebuie să pornim de la valorile lor, nu de la valorile noastre. Trebuie să spună nu. Dacă nu spune NU, el nu este diferit de tine”, a spus dr. Andrei

În plus, una dintre cele mai mari greșeli pe care părinții le pot face este protejarea excesivă. Dr. Andrei spune clar că „cel mai mare rău pe care îl poți face copilului nu este să-l bați, este să-l protejezi la infinit.”

Foto: Freepik @peoplecreations

Prin această hiperprotecție, copilul ajunge să nu-și mai dezvolte propriile resurse și capacitatea de a face față dificultăților, devenind „olog”, cum subliniază Dr. Andrei:

”Cel mai mare rău pe care îl poți face copilului nu este să-l bați, este să-l protejezi la infinit. Atunci este olog copilul tău. O curiozitate a copilului este ca un fruct care s-a copt. Nu-l culegi nici verde, nici stricat. Îl culegi fix atunci când s-a copt”, a mai spus acesta.

Un alt punct valoros menționat de Dr. Andrei este modelul oferit de frații mai mari. Adesea, copilul mai mic își dezvoltă abilitățile și valorile urmărindu-și fratele mai mare, iar această influență trebuie să fie una pozitivă, bazată pe respect reciproc.

„Copilul mai mic este crescut prin intermediul copilului mai mare, nu exploatându-l pe cel mare”. Acest lucru permite celui mic să vadă un model de comportament mai apropiat de vârsta lui, să se simtă conectat cu cineva care, în ciuda diferenței de vârstă, este totuși mai aproape de el decât părinții.

Așadar, a-i da copilului spațiu să spună „nu” și a-l susține în formarea propriei identități înseamnă să-i oferi independența de care are nevoie pentru a crește echilibrat și sigur pe sine. A spune „nu” nu este doar o manifestare de voință, ci un prim pas spre o viață în care copilul își va putea alege valorile și va deveni o persoană autonomă.

”Copilul mai mic este crescut prin intermediul copilului mai mare. Nu exploatându-l pe cel mare: Du-te și dă-i lui frate tu să mănânce, ci cel mic are la cine să se uite. Cel mare este mai aproape de vârsta lui decât părintele”, a spus Dr. Cristian Andrei în cadrul podcastului Acasă La Maruță.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.