Vezi versiune Desktop
„Du-te la colț și gândește-te la ce ai făcut” NU este o metodă eficientă de educare! Alternative respectuoase care chiar funcționează
Cu toate acestea, așa cum vom arăta mai jos, colțul gândirii nu are un impact educativ și poate transmite un mesaj neconstructiv copiilor.
Dar atunci, ce alternative există, care sunt respectuoase și educative?
Vă propunem câteva idei și vă explicăm cum le puteți aplica.
Deși este propus în multe contexte ca o strategie educațională, colțul gândirii nu are nimic educativ în el.
În primul rând, copilul ajunge să asocieze procesul de gândire și reflecție cu ceva negativ, deoarece îl aplicăm în cadrul unei pedepse. Actul de a reflecta nu ar trebui niciodată să fie o pedeapsă, ci mai degrabă ceva benefic, pe care ar trebui să-l învățăm ca pe un instrument valoros pentru dezvoltarea lor.
În plus, atunci când aplicăm această metodă, nu îi însoțim emoțional, ci le transmitem doar mesajul că „nu s-au comportat bine”, fără a le oferi alternative sau învățătura necesară. Practic, îi pedepsim fără a le arăta ce ar putea face mai bine.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
O abordare mai eficientă ar fi să reflectăm împreună cu ei, fără a-i trimite singuri în colț.
Nu este adevărat că învățarea se schimbă când o facem alături de ei?
Mai mult, prin această practică, promovăm izolarea copiilor, ceea ce poate duce la sentimente de deconectare, rușine și chiar umilință.
În loc să îi ajutăm să înțeleagă ce nu a fost în regulă, evidențiem doar „comportamentul rău” fără a ține cont de alți factori, ceea ce este complet opus întăririi pozitive.
De asemenea, atunci când îi izolăm, le transmitem mesajul că trebuie să se autoregleze singuri și că nu pot conta pe ajutorul nostru.
SURSA FOTO: freepik.com @katuruntushechka
Această strategie reprezintă o alternativă la colțul gândirii și constă în oferirea unui timp de calm, respectuos, însoțit de un adult care îndrumă copilul fără a-l învăța și evitând ancorarea în greșeli.
Scopul este ca micuțul să ajungă într-o stare de bunăstare emoțională într-un moment de maximă tensiune.
De la această stare de calm și bine, copilul poate gândi mai clar, căuta soluții și reflecta asupra consecințelor acțiunilor sale. Însă, pentru a ajunge acolo, este esențial să recâștigăm mai întâi echilibrul emoțional după momentele de furie sau frustrare.
Această tehnică de autocontrol, cunoscută sub numele de „tehnica broaștei țestoase”, poate fi introdusă încă din perioada preșcolară.
În loc să fie folosită după un comportament „nepotrivit”, ca în cazul colțului de gândire, aceasta are rolul de a preveni comportamentele neadecvate și de a promova un management emoțional și comportamental sănătos.
Copilul învață să adopte postura broaștei țestoase: închide ochii, apropie brațele de corp, coboară capul între umeri și retrage picioarele, asemenea unei broaște țestoase în carapacea sa.
Ideea este ca tehnica să fie aplicată în situații neutre, înainte ca furia să apară. Retragerea broaștei într-o carapace este un răspuns util pentru momentele când un stimul extern o face să se simtă amenințată.
Cu ajutorul jocului, copilul poate învăța să aplice această metodă și să observe cum furia se diminuează treptat. Tehnica poate fi combinată și cu relaxarea musculară progresivă pentru a ajunge la o stare de calm.
Colțul de liniște este un spațiu fizic creat acasă, destinat să ofere confort emoțional atunci când copilul se simte copleșit. Poate fi amenajat cu elemente care induc relaxare: perne, pături, jucării senzoriale, cărți pentru gestionarea emoțiilor, plastilină și multe altele.
Scopul acestui colț este să ajute copilul să își regăsească calmul și să se recupereze emoțional.
Împreună cu copilul, putem decora colțul, oferindu-i un loc în care să se simtă în siguranță și să își regăsească echilibrul interior.
Aceasta este o variantă a colțului de liniște, dar cu o specificitate mai mare. Se poate amenaja mai multe colțuri acasă, fiecare cu un scop diferit: unul pentru pictură, altul pentru jocuri de societate, un altul pentru puzzle-uri, și unul pentru ascultarea muzicii.
Când copilul are un comportament nepotrivit, îl încurajăm să se retragă într-un colț care îi place pentru a se calma.
După ce și-a regăsit calmul, vom discuta despre situația respectivă.
Important este să oferim sprijin atunci când este necesar, dar și să promovăm autonomia copilului atunci când poate să își regleze emoțiile singur.
În loc să ne concentrăm doar pe „comportamentele rele” ale copilului, întărirea pozitivă pune accent pe comportamentele pozitive.
Apreciem punctele forte ale copilului și îl motivăm să repete comportamentele adecvate.
Acesta este un mod de a-l sprijini, de a-i crește încrederea în sine și de a evita să ne concentrăm doar pe ceea ce face greșit.
Exercițiile de mindfulness sau meditația pot fi extrem de utile pentru copii. Acestea îi ajută să fie conștienți de momentul prezent și să-și îndrepte atenția asupra respirației lor, învățând să-și gestioneze gândurile și emoțiile într-un mod mai sănătos.
Prin practicarea mindfulness-ului, copiii învață să lase gândurile neplăcute să treacă fără a se „bloca” în ele, având astfel un impact pozitiv asupra stării lor emoționale.
Nimic nu este mai terapeutic decât o îmbrățișare caldă într-un moment de tristețe, furie sau plâns.
Îmbrățișările oferă siguranță și susținere, ajutând copiii să se regăsească emoțional. Ele sunt o modalitate de a transmite iubire și înțelegere atunci când copilul se află într-un moment de vulnerabilitate.
Această metodă, dezvoltată de Eline Snel în cartea sa „Calm și atent ca o broască”, este o formă simplă de meditație destinată copiilor, începând cu vârsta de cinci ani.
Scopul său este de a-i învăța pe copii să devină conștienți de propriul corp și emoțiile lor, ajutându-i să exprime ce simt în mod asertiv.
Practic, copiii învață să fie prezenți în „aici și acum” și să aplice tehnica prin imitarea comportamentului unei broaște, care poate să sară, dar și să rămână nemișcată pentru perioade lungi, observând ce se întâmplă în jur.
Timpul de răgaz presupune oferirea unui interval de liniște pentru copil, în care îl putem ghida să aplice strategii precum numărarea până la zece, respirația adâncă sau gândirea la cuvinte care încep cu litera „A”.
Scopul este de a distrage atenția copilului de la furie și de a-l ajuta să se relaxeze înainte de a reacționa impulsiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
