Vezi versiune Desktop
Un pedagog demască efectele negative ale educației emoționale greșit aplicate: „Supunerea excesivă la emoții îi face pe copii egocentrici și nepoliticoși”
În mod obișnuit, între doi și trei ani, copiii percep lumea dintr-o perspectivă egocentrică, ceea ce înseamnă că nu pot depăși propria viziune exclusivistă asupra lucrurilor.
Totuși, pe măsură ce cresc, ei încep să dezvolte capacitatea de a înțelege și punctele de vedere ale altora, un pas important care facilitează și dezvoltarea empatiei.
Dar cum are loc această evoluție?
Psihologul educațional american Robert Selman, specializat în dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților, a studiat această transformare și a identificat cinci etape, pe care le vom detalia în acest articol.
Înainte de toate, însă, să explorăm mai bine conceptul de etapă egocentrică, descris inițial de Piaget în 1923.
Citește și Copiii extrovertiți și introvertiți: Caracteristici și puncte forte
Jean Piaget a elaborat fazele dezvoltării cognitive în copilărie, iar printre acestea se numără și stadiul egocentric, specific gândirii preoperatorii.
Când se referă la egocentrism, Piaget descrie incapacitatea copilului de a se detașa de propriul punct de vedere, notează bebesymas.com. În cuvintele sale exacte, este vorba despre „dificultatea pe care o au copiii în a se plasa într-o altă perspectivă decât a lor.”
Egocentrismul copilului se manifestă în diverse domenii ale dezvoltării – nu doar în cel social, ci și la nivel fizic, cognitiv și al limbajului. Să analizăm mai în detaliu aceste tipuri de egocentrism:
Egocentrismul fizic se referă la faptul că, în această etapă, copilul este concentrat asupra propriului corp, propriilor acțiuni și propriei perspective. El încă nu stabilește relații obiective între obiecte.
Acest tip de egocentrism îl face să vadă lumea exclusiv din punctul său de vedere, având dificultăți în a înțelege perspectiva altora.
Egocentrismul se manifestă și în relațiile interpersonale. În această etapă, copilul începe să conștientizeze că face parte dintr-o lume socială, nu doar din cea fizică, însă relațiile sale cu ceilalți nu sunt încă pe deplin cooperante.
De exemplu, copilului îi este dificil să se coordoneze în jocurile alături de alți copii.
Astfel, în această perioadă, vedem frecvent copii care se joacă unul lângă altul, dar fără a colabora efectiv între ei – fenomen cunoscut sub denumirea de „joc paralel”.
La nivel cognitiv, egocentrismul logic se reflectă în tendința copiilor de a se baza pe intuiție pentru a trage concluzii despre lucruri și realitate, mai degrabă decât pe raționamente deductive sau inductive.
Egocentrismul se regăsește și în limbaj, sub forma așa-numitei „vorbiri egocentrice”. Aceasta se manifestă atunci când copilul vorbește doar despre el însuși, fără să țină cont de punctul de vedere al interlocutorului.
Potrivit lui Piaget, în această etapă copilul nu este preocupat de cine îl ascultă sau dacă este înțeles. Limbajul său are o funcție mai degrabă personală decât comunicativă.
Cum evoluează faza egocentrică în primii ani de viață? Cum trec copiii de la viziunea egocentrică la abilitatea de a adopta perspectiva altuia?
Este esențial de înțeles că, fără această capacitate de a vedea lumea din perspectiva altora, copiilor le este dificil să înțeleagă cum se simt sau ce gândesc cei din jur.
Robert Selman a investigat acest proces, întrebând copiii despre sentimentele, gândurile și intențiile personajelor dintr-o serie de povești.
Prin cercetările sale, Selman a studiat cum se dezvoltă abilitatea copiilor de a înțelege că ceilalți pot avea opinii diferite de ale lor.
Poveștile pe care le-a folosit se axau pe dilemele tipice copilăriei, cum ar fi situația unei fetițe care, deși i s-a interzis să se cațere în copaci, reușește să salveze pisica unui prieten doar după ce s-a cățărat într-un copac.
Ideile lui Selman au fost influențate de dezvoltarea cognitivă a lui Piaget, iar Selman susține că copiii trec prin cinci etape pentru a învăța să adopte perspectiva altuia.
Aceste etape reflectă procesul prin care copiii ajung să înțeleagă diferențele dintre propria lor viziune asupra lumii și perspectiva celor din jur.
Știm ce presupune stadiul egocentric în dezvoltarea copilului, dar cum trece acesta din această fază pentru a deveni capabil să empatizeze cu ceilalți și să înțeleagă că perspectiva sa nu este singura valabilă?
Robert Selman descrie cinci etape prin care copiii ajung să conștientizeze faptul că ceilalți au propriile opinii și că există norme sociale, incluzând stadiul egocentric, deja identificat de Piaget, ca prima etapă în dezvoltarea socială.
Această etapă, deja detaliată, începe la vârsta de doi ani și se încheie în jurul vârstei de trei ani, conform lui Piaget, deși Selman susține că poate dura până la șase ani, în funcție de nivelul cognitiv.
În această fază, copiii nu înțeleg că gândurile, sentimentele, intențiile și motivațiile altor persoane pot diferi de ale lor. Ei nu realizează că ceilalți au propriile lor idei.
În această a doua etapă, între șase și opt ani, copiii încep să înțeleagă că ceilalți au propriile idei, dar cred că acestea sunt diferite de ale lor pentru că se bazează pe informații diferite.
Totodată, în această perioadă, ei nu pot încă să-și judece propriile acțiuni din perspectiva altora.
Pe măsură ce cresc, între opt și zece ani, copiii încep să înțeleagă că opiniile celorlalți sunt influențate de propriile lor scopuri și valori.
Ei pot chiar să judece acțiunile altora, dar încă nu sunt capabili să ia în considerare simultan propria viziune și cea a celorlalți.
În această etapă, între zece și doisprezece ani, dezvoltarea socială și empatia sunt mult mai avansate.
Copiii încep să realizeze că pot considera simultan punctele de vedere proprii și ale celorlalți.
În plus, pot să se pună în rolul unui martor și să anticipeze cum ar interpreta o a treia persoană interacțiunea respectivă.
În fine, începând cu vârsta de 12 ani, copiii devin conștienți de punctele de vedere împărtășite de sistemul social, adică încep să înțeleagă convențiile și normele sociale.
Ei realizează că, chiar dacă înțeleg punctele de vedere ale celorlalți și ale societății, acest lucru nu duce întotdeauna la o înțelegere completă între toate părțile implicate.
Și tu, crezi că copilul tău este încă în stadiul egocentric? Sau începi deja să observi cum dezvoltă capacitatea de a se pune în locul altora?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Se vorbește adesea despre...
Un studiu publicat în...
