Zi de zi, folosim cuvinte care, fie că ne dăm seama sau nu, pot afecta încrederea în sine.

Sophie Marinopoulos, un psiholog, dezvăluie strategiile sale pentru consolidarea încrederii copiilor și cele zece afirmații pe care ar fi bine să le evităm, potrivit parents.fr.

Citește și Afirmațiile la care copiii visează să le audă de la părinți, conform unui terapeut: „O să știți ce să faceți și mai ales ce să spuneți!!”

„Un băiat mare nu plânge!”

„Un băiat mare nu plânge!” poate afecta profund construcția identității copilului, subminându-i valoarea și încrederea în sine.

Această afirmație îi transmite că nu ar trebui să-și exprime emoțiile, sugerând că este prea mare pentru astfel de reacții.

Acest lucru poate duce la blocarea emoțiilor în interiorul său în loc să le exprime liber.

În schimb, este mai benefic să-l asculți și să-i spui: „Înțeleg că ți-a fost... ”. O altă abordare este să-i spui: „Te-ai rănit. Ne vom uita la bubița asta împreună.”

„Ai grijă, vei cădea!” 

„Ai grijă, vei cădea!” este o expresie pe care o auzim adesea în jurul nostru.

Cu toate acestea, ea poate submina încrederea copilului și să-i pună sub semnul întrebării abilitățile și resursele.

Este ca și cum am presupune că nu este capabil să se descurce singur. Copilul simte această lipsă de încredere.

În loc să folosim această expresie, putem adopta o abordare mai pozitivă, spunând de exemplu: „Ai observat că scările sunt înalte. Poți să te ajuți punând mâna aici și piciorul acolo...” Astfel, îi oferim copilului un mesaj de încurajare și sfaturi practice pentru a face față situației.

Alternativ, putem spune: „Poți să mă iei de mână pentru a urca această treaptă.”

„Uită-te la sora ta, o face mult mai bine!”

Această afirmație este o comparație care sugerează că ar trebui să urmăm modelul celuilalt și să ne măsurăm abilitățile după ale lor.

Aceasta poate submina unicitatea fiecărui copil.

Dacă, spre exemplu, un copil nu este pasionat de citit, în loc să-l comparați negativ cu altul, puteți spune: „E în regulă, știu că cititul nu este chiar punctul tău forte, dar mai târziu, vom citi puțin împreună.” Astfel, îi oferiți copilului un mesaj de înțelegere și îl avertizați în privința așteptărilor. Mai mult, veți avea ocazia să petreceți timp de calitate împreună în lectură.

În loc să comparați, puteți spune simplu: „Mai târziu, putem citi împreună!” - o invitație deschisă care încurajează legătura și activitatea comună, fără presiunea de a fi comparat cu cineva.

„Ești prost sau ce?”

SURSA FOTO: freepik.com @alf061

„Ești prost sau ce?” este o afirmație dură care poate fi adresată atunci când cineva nu înțelege sau nu reușește să facă ceva la fel de rapid sau eficient precum se așteaptă.

Acest atac direct la adresa copilului poate afecta motivația sa de a învăța și de a progresa.

Atunci când un copil simte că nu are voie să greșească, așa cum sugerează această afirmație, poate refuza să încerce, pentru a evita riscul eșecului. Uneori, această inhibiție poate duce chiar la fobie școlară.

Este important să ne amintim că această reacție nu este doar timiditate, ci și teama de a-și pierde demnitatea.

În loc să folosim o astfel de expresie aspră, putem spune: „Se pare că nu înțelegi.” Această afirmație este mai neutră și poate deschide calea către o comunicare mai constructivă și lipsită de judecăți.

„Mănânci ca un porc!” 

Este o exprimare dură care transmite ideea că părintele nu este mulțumit de modul în care copilul mănâncă și dorește ca acesta să fie mai eficient sau mai îngrijit.

Această presiune asupra copilului de a fi imediat perfect poate să fie în detrimentul stadiului natural de dezvoltare și învățare.

Într-o societate în care presiunea academică și socială este foarte puternică, este important să fim conștienți de felul în care ne exprimăm.

În loc să folosim o astfel de exprimare critică, putem spune: „Folosește lingura în loc de mânuțe”. Această afirmație este mai blândă și încurajează copilul să fie mai atent și mai îngrijit în timp ce mănâncă, fără să fie criticat sau să-l compari negativ cu altcineva.

„Nu sta acolo ca un idiot!” 

Este o expresie dură care transmite frustrarea sau graba adultului într-un mod negativ către copil.

În realitate, această expresie poate să nu țină cont de ritmul natural al copilului și poate veni ca o presiune în plus într-un moment în care copilul poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se adapta sau a observa lucrurile în jurul său.

Este important pentru părinți să facă eforturi să se conecteze emoțional cu copiii lor și să le ofere suportul de care au nevoie în momentele dificile.

În loc să folosim o expresie critică, putem spune: „Știu că ești trist că plecăm azi dimineață, dar ne vom revedea diseară.” De asemenea, putem încuraja observarea lucrurilor din jur și comunicarea cu copilul. Astfel, ne conectăm cu copilul într-un mod empatic și îl încurajăm să fie atent și curios în jurul său.

„Cum te duci tu cu părul și hainele mânjite așa?” 

Este o întrebare care poate afecta imaginea de sine a copilului dacă este percepută ca o critică directă la adresa aspectului său. Este important să fim atenți la modul în care ne exprimăm pentru a nu afecta în mod negativ încrederea și demnitatea copilului.

Dacă este spusă cu umor și într-un mod plin de afecțiune, poate fi acceptabilă. Totuși, dacă este percepută ca o critică sau o judecată asupra aspectului sau curățeniei copilului, poate afecta negativ stima de sine și încrederea în propriul său aspect.

În loc să folosim o expresie care ar putea fi interpretată ca o critică la adresa aspectului copilului, putem spune: „Nu vreau să ieși așa. Mă bucură că ești bine îmbrăcat când mergi la școală.” Această formulare păstrează un ton mai pozitiv și încurajează copilul să fie îngrijit, fără să-l critice direct.

În schimb, mai putem spune: „Aș vrea să fii îmbrăcat bine pentru grădiniță.” Această afirmație exprimă o dorință legitimă de a vedea copilul îngrijit, fără să-l critice direct pentru aspectul său.

„Lasă-mă să o fac pentru tine!” 

„Lasă-mă să o fac pentru tine!” transmite ideea că adultul este grăbit și nu are timp să lase copilul să încerce și să învețe singur. Această atitudine poate să sugereze că adultul nu are încredere în abilitățile copilului sau că nu este dispus să îi acorde timpul necesar pentru a experimenta și a învăța prin propriile sale eforturi.

Este important să ne organizăm în așa fel încât să lăsăm spațiu pentru experiențele și învățăturile copilăriei, chiar dacă ne grăbim. Aceasta le permite copiilor să-și dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a face față provocărilor. De asemenea, le transmite mesajul că avem încredere în capacitatea lor de a se descurca.

În loc să preluăm sarcina pentru copil, putem spune: „Puteți continua construcția cand ne întoarcem, diseară.” Această afirmație îi încurajează pe copii să-și continue activitatea în alt moment, fără să le submineze încrederea în sine sau abilitățile lor.

„Nu mai plânge! Ești obraznic, ești răutăcios!” 

SURSA FOTO: freepik.com @seventyfour

Această afirmație transmite ideea că părintele nu este dispus să accepte emoțiile copilului și îl condamnă pentru manifestarea lor. Aceasta poate afecta încrederea și stima de sine a copilului, făcându-l să se simtă neînțeles sau nedorit în momentele de vulnerabilitate.

Este important să ne arătăm empatia și să încercăm să înțelegem motivele din spatele comportamentului copilului. În loc să-l condamnăm pentru plâns, putem să-i arătăm că îl înțelegem și că suntem acolo pentru el.

În loc să folosim o exprimare critică, putem spune: „Înțeleg că plângi pentru că ești obosit...” Această afirmație îi arată copilului că suntem conștienți de emoțiile sale și că suntem acolo pentru a-l sprijini și a-l înțelege, în loc să-l judecăm sau să-l condamnăm.

„Tu spui mereu prostii!” 

„Tu spui mereu prostii!” poate afecta încrederea copilului în propria sa capacitate de a comunica și de a înțelege lumea înconjurătoare. Este important să fim conștienți că gândirea și exprimarea copilului sunt diferite față de ale unui adult, fiind pline de imaginație și surprinzătoare. În loc să-l discreditați sau să-l criticați, este important să îl încurajați să exploreze și să învețe.

În loc să folosim o exprimare care poate afecta încrederea copilului, putem spune: „Ei bine, crezi că așa stau lucrurile... Nu este chiar așa...” Această formulare arată că înțelegem perspectiva copilului și că încercăm să îl ghidăm către o înțelegere mai corectă a situației.

În schimb, mai putem spune: „Ceea ce spui mă surprinde foarte mult…” - o afirmație care arată că suntem deschiși să ascultăm și să înțelegem punctul de vedere al copilului, fără să-l criticăm sau să-l judecăm.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.