Învață-ți copiii să citească cu aceste strategii din neuroștiință! Medic neurolog și cercetător: „Creierul unui cititor începător funcționează ca un supercomputer”
Data publicării:
Învățarea cititului poate reprezenta o provocare pentru mulți copii. Iată cinci strategii cheie recomandate de experți în neuroștiințe pentru a facilita acest proces. 

Specialiștii în educație subliniază importanța lecturii: ceea ce pentru noi, adulții, pare natural și simplu este de fapt un proces complex pentru copii.

Este esențial să le oferim copiilor înțelegere, răbdare și metode de predare eficiente. Există diverse metode de învățare a cititului, însă nu toate sunt la fel de eficiente. De fapt, unele metode pot face procesul mai dificil și mai complex.

Această idee este susținută de doctorul Stanislas Dehaene, neurolog specializat în psihologia cognitivă experimentală. Director al unității de neuroimagistică cognitivă INSERM-CEA, centrul francez de cercetare avansată în imagistica cerebrală, cercetările sale se concentrează pe activitatea creierului în timpul cititului.

Studiile sale au demonstrat că învățarea cititului modifică structura creierului. Potrivit lui, cititul este un proces vizual care facilitează accesul la limbajul deja existent, permițându-ne să dăm sens informațiilor.

El propune, conform psychologies.com, cinci concepte esențiale pentru a înțelege cum învață copiii să citească, ajutând astfel la prevenirea dislexiei și la ușurarea procesului de învățare.

Învățați să citiți folosind neuroștiințele

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

Toți cititorii, indiferent de limbă, citesc în același mod și folosesc aceleași zone din cortexul emisferei stângi pentru a decodifica textul. Există un singur circuit al lecturii în creier, pe care majoritatea oamenilor îl folosesc în mod similar.

Pentru a facilita acest proces la copii, trebuie avute în vedere câteva aspecte esențiale.

„Învățarea cititului implică o regiune a creierului numită cortex vizual, care permite recunoașterea literelor sau grafemelor (n.r. - grafemele includ litere, logotipuri, ideograme, cifre, semne de punctuație și așa mai departe). Acestea sunt apoi conectate la zone specializate în procesarea sunetelor, adică fonemele (n.r. - fonemele limbii române se împart în vocale, semivocale și consoane), explică profesorul Stanislas Dehaene.

Însă, regulile de corespondență între grafeme și foneme nu sunt evidente pentru copii și trebuie predate în mod explicit. Metode precum ghicirea cuvântului pe baza imaginilor, amintirea formei lui sau încercarea de a deduce din context pot împiedica o învățare corectă și eficientă.

Copiii trebuie să acorde atenție potrivirii sunetelor cu literele.

La început, este important să li se ofere timp pentru a descifra cuvintele. Ei vor analiza fiecare literă și o vor transforma în sunet pas cu pas. Apoi, vor asculta mental cuvântul și, astfel, îi vor înțelege sensul.

„Acest proces implică o zonă din emisfera stângă a creierului, numită zona vizuală a formei cuvântului”, adaugă profesorul.

Pe măsură ce copiii progresează, cititul devine automat și inconștient. Recunoașterea grafemelor va deveni tot mai rapidă, stabilind o legătură aproape instantanee cu zonele creierului care procesează unitățile de vorbire, adică fonemele. Astfel, prin recunoașterea simultană a literelor, copiii vor accesa rapid sensul cuvintelor.

„Creierul unui cititor începător funcționează ca un supercomputer. În timpul procesului de învățare a lecturii, el va genera un fel de statistici asupra literelor și cuvintelor, ceea ce facilitează integrarea informațiilor”, explică psihologul.

La început, acest proces poate părea dificil pentru copii. Îmbinarea literelor într-o serie de sunete este complicată – un proces numit „decodare” în neuroștiință. Pentru a optimiza învățarea, este esențial să se pună accent pe înțelegerea semnificației cuvintelor.

Odată ce copiii înțeleg cuvintele și le fac proprii, acest pas esențial al decodării devine mai ușor. „Ca adulți, am uitat cât de complexă este invenția codului alfabetului. Chiar existența fonemelor, adică a sunetelor literelor, nu este de la sine înțeleasă pentru copil”, subliniază dr. Dehaene.

Este important să se concentreze pe o învățare activă, combinând cititul și scrisul. De fapt, lectura se îmbunătățește atunci când copiii explorează literele prin atingere și învață să recunoască forma lor. „Învățarea compunerii cuvintelor și scrierea lor de mână ușurează cititul”, insistă psihologul.

Conform cercetărilor în neuroștiințe, iată câteva aspecte care pot îmbunătăți viteza de învățare

SURSA FOTO: freepik.com @n4talee

Implicarea activă a copilului: Cu cât copilul este mai implicat și motivat, cu atât procesul de învățare va fi mai ușor. Erorile sunt utile, dar este important să le corectați rapid.

Atenția: Atunci când copilul este atent la sensul cuvintelor și la reprezentările lor concrete în lumea materială, aceasta intensifică activarea cerebrală asociată.

Plăcerea și recompensa: Încurajați și susțineți copiii cu bunătate pe parcursul procesului de învățare. Plăcerea de a învăța și recunoașterea eforturilor lor sunt esențiale.

Viziunea celorlalți: Rolul părinților și profesorilor este important. Nu ezitați să le recompensați eforturile și progresul. De asemenea, autoevaluarea copilului este esențială – când acesta devine conștient de propriile progrese, câștigă încredere în sine și în abilitățile sale, ceea ce îl va motiva să continue învățarea.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...


Top citite
Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic”

pixel