Autorul articolului: Loredana Iriciuc

Categorie: Recomandari si sfaturi

Meditațiile, „colacul de salvare” al părinților în fața unui sistem educațional distorsionat. Ce spune ministrul Daniel David despre viitorul examenelor și al învățământului românesc / FOTO: freepik.com @pixaflow

În fiecare vară, mii de copii de clasa a VIII-a intră într-o competiție acerbă pentru un loc „bun” la liceu. Își petrec zilele cu teste, grile, culegeri și meditații.

Uneori, pare că viața lor și a familiilor lor stă în două note. Atât. Notele de la Evaluarea Națională.

Pentru părinți, fiecare punct contează. Fiecare oră de pregătire „în plus” e văzută ca o șansă în plus la un viitor mai bun.

Iar meditațiile au devenit, din opțiune, o necesitate. Un soi de taxă neoficială pentru accesul la educație reală. O realitate dureroasă, dar asumată, într-un sistem care cere tot mai mult, dar oferă tot mai puțin.

Recent, ministrul Educației, Daniel David, a vorbit deschis despre acest fenomen. Într-un interviu acordat DigiFM, a recunoscut că meditațiile nu vor dispărea. Dar a subliniat clar: pot fi reduse, dacă școala ar face, cu adevărat, ceea ce promite. Haideți să vedem ce a spus și ce înseamnă, de fapt, acest mesaj.

CITEȘTE ȘI „Dacă Educația se face prost, nu vom avea nici buni medici, nici economiști”: Radiografia dură a ministrului Daniel David despre eșecurile sistemului și viitorul copiilor noștri

„Meditațiile nu vor dispărea, dar se pot reduce.” Când școala va funcționa, părinții nu vor mai compensa acasă

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat răspicat:

„Practica meditațiilor nu va dispărea, dar se poate reduce ca frecvență atunci când învățământul, procesul educațional, va funcționa mai bine, când copiii vor dobândi competențe în școli în cursul activităților obișnuite.”

Asta înseamnă, simplu spus, că dacă elevii ar învăța eficient la școală, mulți părinți nu ar mai simți presiunea de a apela la meditații costisitoare.

Dar, în prezent, meditațiile sunt un simptom al unei boli mai adânci: o educație formală care nu reușește să ofere echitate, claritate și rezultate coerente.

VEZI ȘI „Am în minte o a treia probă!” Daniel David, despre schimbarea Evaluării Naționale din clasa a VIII-a: „Oricum te uiți, logic, acest sistem nu poate fi argumentat”

Evaluarea Națională, un „one shot” de care depinde tot: „Un examen restrictiv, de care depinde viața ta”

Un alt punct critic semnalat de ministru este felul în care sunt structurate examenele. Evaluarea Națională a ajuns să cântărească disproporționat în viața unui copil:

„Atunci când nu vom avea examene în cadrul procesului de învățământ obligatoriu, cum avem Evaluarea Națională în clasa a VIII-a care să fie one shot, adică un examen restrictiv la două materii, punctual, de care după aceea depinde viața ta...”

Este o realitate cunoscută de toți părinții și copiii: două teste decid traseul educațional. Nu contează pasiunile copilului, progresul constant din anii anteriori sau dezvoltarea socio-emoțională.

Totul se reduce la română și matematică, într-o zi de iunie.

„Părinții se adaptează la un sistem educațional distorsionat”

Poate cea mai sinceră și dureroasă afirmație a ministrului este aceasta:

„Părinții se adaptează la un sistem educațional distorsionat.”

Aceasta este cheia. Meditațiile nu sunt doar despre elitism, presiune sau snobism. Ele sunt mecanisme de supraviețuire într-un sistem care nu oferă predictibilitate și echitate.

Părinții știu că, pentru a prinde un loc bun la un liceu „căutat”, copilul trebuie să aibă note mari. Iar pentru note mari, trebuie să performeze la examen.

Iar pentru a performa, meditațiile devin inevitabile.

Când școlile nu mai sunt toate egale: „Discrepanțele mari între școli alimentează fenomenul meditațiilor”

Ministrul a adus în discuție și inechitățile majore dintre școli:

„Când nu o să avem discrepanțe atât de mari între școli și între specializări, atunci și meditațiile își vor reduce forța.”

În multe orașe din România, există „școli bune” și „școli slabe”, iar părinții știu asta. Și tot ei știu că, pentru a compensa un sistem în care nu toți profesorii predau cu aceeași rigoare, meditațiile sunt singura garanție că al lor copil va reuși.

„Să le controlăm fiscal și să evităm conflictele de interese”

Daniel David mai adaugă un aspect important: controlul asupra meditațiilor:

„Dacă tot există, să ne asigurăm că le controlăm sub aspectul fiscalității și sub aspectul conflictului de interese.”

Altfel spus, meditațiile trebuie reglementate: profesorii care fac meditații cu propriii elevi, în afara orelor, se află într-un conflict etic. Iar sumele încasate „la negru” rămân o problemă majoră, ignorată de ani de zile.

Ce se poate schimba? Un sistem centrat pe competențe, nu pe testări

Mesajul de fond al ministrului e clar: educația ar trebui să funcționeze în școală, nu în afara ei. Copiii trebuie să dobândească competențe reale în timpul orelor, iar evaluările să fie parte a procesului educațional, nu niște filtre decisive care produc anxietate și competiție toxică.

Doar atunci, spune el, părinții nu vor mai simți nevoia să intervină suplimentar, cu timp, bani și stres. Dar asta presupune reforme reale, nu doar intenții bune.

Până când școala nu va oferi încredere, părinții vor continua să investească în „planul B”

Declarațiile lui Daniel David vin într-un moment în care societatea românească se uită tot mai critic la sistemul de educație. Iar mesajul lui e, în esență, un apel la reconstrucție din temelii.

Dar realitatea de acum nu se schimbă cu vorbe. Până când școala românească nu va oferi competențe reale, echitate, profesori bine pregătiți și evaluări echilibrate, meditațiile vor rămâne nu doar o practică larg răspândită, ci o necesitate în ochii părinților.

Și da, poate că nu vor dispărea. Dar pot și trebuie să devină o alegere, nu o obligație.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.