„Mommy issues” și „daddy issues”: Ce este acest fenomen psihologic care otrăvește relațiile copiilor?
Data publicării:
Relațiile noastre romantice prezente sunt profund influențate de parcursurile noastre individuale, experiențele noastre trecute și chiar de traumele pe care le-am traversat în copilărie. În special, modul în care ne raportăm la iubire și suntem receptivi la ea este puternic modelat de relațiile noastre cu părinții noștri. 

Acesta este un aspect fundamental în care învățăm cum să iubim și să fim iubiți, și, în final, în felul în care percepem și experimentăm iubirea.

Fiecare dintre noi poartă cu sine bagaje diferite, iar unele dintre acestea pot fi mai grele decât altele, se poate vedea în modul în care relaționăm cu „mommy issues” și „daddy issues”, termeni folosiți pentru a descrie dificultăți emoționale sau psihologice pe care le are o persoană în legătură cu figura mamei sale sau a tatălui său sau cu femeile/bărbații în general, care pot apărea în viața adultă.

Părinții, arhitecții vieții noastre

În esență, părinții noștri sunt arhitecții vieții noastre, contribuind atât la bine, cât și la rău, și influențând tot ceea ce suntem, inclusiv felul în care experimentăm și înțelegem iubirea.

Relația noastră cu părinții în copilărie servește ca un fundament esențial pentru modul în care ne raportăm la iubire și la partenerii noștri în viața adultă.

Conform terapeutului de cuplu Kati Morton, modul în care părinții noștri interacționează cu noi și răspund nevoilor noastre contribuie la modelarea parcursului nostru în relațiile viitoare.

Psihologii, psihanaliștii și psihiatrii au evidențiat această legătură profundă între relația părinte-copil și relațiile romantice ulterioare. Acest fenomen a intrat și în sfera culturii populare, sub forma conceptului de „mommy issues” și „daddy issues”, care pot afecta modul în care femeile și bărbații își construiesc și trăiesc relațiile.

Deși acest fenomen este uneori supra-mediatizat, el se bazează pe concepte psihologice validate, precum complexul Oedip, complexul Electra sau stilurile de atașament, notează parents.fr. Experții dezvăluie mecanismele din spatele acestor probleme legate de părinți și explică cum ele pot influența dinamica romantică a vieții noastre.

SURSA FOTO: freepik.com @yuriyrudy

Compensarea unei lipse emoționale cu partenerii care înlocuiesc figurile parentale

Când relația cu unul dintre părinți este deficitară, poate apărea tendința de a compensa această lipsă emoțională prin parteneri care par să ofere ceea ce lipsea în relația cu părintele respectiv.

Problemele cu tata și mama pot fi rezultatul unei nevoi de a satisface această lipsă creată de o relație dificilă cu unul dintre părinți.

Acești părinți ar fi putut fi absenți fizic, inaccesibili emoțional sau instabili în relația lor cu noi în copilărie. În încercarea de a remedia aceste neajunsuri din trecut, putem fi atrași de parteneri care par să poată suplini această lipsă și să devină o versiune îmbunătățită a părintelui respectiv.

Subconștient, ne dorim să rezolvăm acele aspecte nerezolvate cu părintele, să găsim parteneri care să ne ajute să vindecăm rănile din relația cu părinții noștri. Chiar și mai surprinzător, uneori căutăm să umplem acest gol cu parteneri care amintesc de părintele disfuncțional care a creat inițial aceste nevoi.

În același timp, există posibilitatea să alegem parteneri care sunt la fel de inaccesibili emoțional, ca o modalitate de a demonstra că putem atrage iubirea și atenția pe care le-am simțit lipsă în trecut.

Probleme mami/tati care rezultă dintr-un stil de atașament „nesigur”

Problemele de „mami” sau „tati” pot apărea ca rezultat al unui stil de atașament considerat „nesigur”. Atunci când relația părinte-copil este deficitară, acest lucru se datorează în principal incapacității figurii de atașament de sex opus de a satisface nevoile de bază ale bebelușului în momentele critice.

Psihologii explică că bebelușii stabilesc o conexiune de dependență atât fizică, cât și emoțională cu părintele lor, fiind literalmente incapabili să supraviețuiască pe cont propriu. În absența îndeplinirii acestei dependențe, poate apărea o nesiguranță emoțională și poate fi generat un stil de atașament nesigur care va persista și în viața adultă, manifestându-se sub forme precum anxioasă-preocupată, dezorganizată-haotică sau chiar fricoasă-evitantă.

Aceste tipuri de stiluri de atașament predispun la relații toxice, deoarece adulții cu o atitudine nesigură pot adopta două extreme: fie își doresc relații intime, dar se tem că persoana iubită nu va fi acolo pentru ei, fie aleg să evite complet dezvoltarea unor legături strânse și intime.

În cadrul relațiilor lor, cei afectați de problemele de „mami” sau „tati” pot oscila între aceste două extreme nesănătoase: uneori manifestând o dependență emoțională excesivă, alteori tinzând către o independență exagerată.

SURSA FOTO: freepik.com @freeograph

Probleme de mami/tati: o căutare constantă pentru validare

Problemele legate de „mami” și „tati” pot conduce la o căutare constantă a validării în relațiile ulterioare. Atunci când nevoile emoționale sau fizice nu au fost satisfăcute de către părintele de sex opus în copilărie și nu s-a simțit suficient de iubit sau protejat în trecut, un adult care a trecut prin această experiență poate căuta să-și dovedească propriile merite în dragoste și afecțiune.

Cu o stimă de sine scăzută, acesta poate căuta să mulțumească excesiv partenerii de sex opus pentru a obține validarea care i-a lipsit în tinerețe.

Astfel, poate fi predispus să intre în mai multe relații romantice sau intime, să folosească sexualitatea ca un mijloc de a obține dragoste și afecțiune, să aibă dificultăți în stabilirea limitelor și în obținerea respectului și să simtă o nevoie constantă de a fi asigurat de partenerul său, din cauza lipsei de siguranță din trecut.

Cu toate acestea, părinții îngrijorați pot găsi confort în faptul că problemele cu mama și tata nu sunt inevitabile. Există posibilitatea pentru copilul afectat să depășească aceste dificultăți din trecut și să aspire la relații romantice echilibrate.

Primul pas este conștientizarea acestor modele relaționale și apoi implementarea unor strategii adecvate pentru a le depăși. Acestea pot include căutarea partenerilor care sunt disponibili emoțional, stabilirea unor standarde mai înalte în relații, respectarea și impunerea limitelor personale, permisiunea de a fi vulnerabil emoțional în relații și chiar consultarea unui profesionist pentru sprijin suplimentar.

Aceste soluții sunt recomandate de psihologi și terapeuți de cuplu care au fost intervievați pe această temă.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare

DC Media Group Audience

Cele mai noi articole

Cum să-ţi ajuți copilul să își aleagă cariera potrivită

Este normal ca adolescenții care sunt pe cale să...


Top citite
Fiecare mamă sau bunică trebuie să citească asta! Pilda femeii obosite / FOTO: freepik.com @Guzov Ruslan

Fiecare mamă sau bunică trebuie să citească asta! Pilda femeii obosite

Andreea Esca, despre educarea copiilor: „Cred că pe vechi, asta cu «milităria jos din pod» funcționează în continuare. A fi prea relaxat nu e în regulă!” / FOTO: captură video YouTube @Cătălin Măruță

Andreea Esca, despre educarea copiilor: „Cred că pe vechi, asta cu «milităria jos din pod» funcționează în continuare. A fi prea relaxat nu e în regulă!”

Șapte semne care îți arată că ai un copil încrezător și fericit / FOTO: freepik.com@toonsteb

Șapte semne care îți arată că ai un copil încrezător și fericit

Fotografie de la Kampus Production/ Pexels

Totul despre pubertate: Marile schimbări la copiii între 10 și 12 ani

pixel