Vezi versiune Desktop
Un pedagog demască efectele negative ale educației emoționale greșit aplicate: „Supunerea excesivă la emoții îi face pe copii egocentrici și nepoliticoși”
Cu toate acestea, abordarea bazată pe explicații și reproșuri s-ar putea să nu fie cea mai eficientă metodă de a schimba comportamentul copilului, spune psihologul Caroline Fleck, instructor clinic adjunct la Universitatea Stanford și autoarea cărții „Validare”.
În schimb, Fleck sugerează că părinții ar trebui să se concentreze mai mult pe ascultare și validare.
„Cel mai valoros lucru pe care îl putem face ca părinți este să devenim mai buni la a valida emoțiile copiilor noștri”, afirmă ea, conform cnbc.com.
Când un copil se simte ascultat și acceptat, fără a fi criticat sau rușinat pentru ceea ce simte, devine mult mai dispus să reflecteze asupra comportamentului său și să-l schimbe.
SURSA FOTO: freepik.com @travnikovstudio
Caroline Fleck aplică această strategie și cu propriii săi copii.
De exemplu, în loc să o pedepsească pe fiica sa pentru că refuză să își facă treburile casnice, psihologul o încurajează să explice de ce este atât de supărată atunci când i se cere să golească mașina de spălat vase.
„Îmi oferă o descriere total exagerată a situației”, povestește Fleck. „Spune că am țipat la ea și că am aruncat lucruri, când de fapt tot ce am făcut a fost să-i cer să golească mașina de spălat vase.”
Prin ascultare și recunoașterea sentimentelor – de exemplu, acceptând că nimeni nu se bucură să facă treburi casnice – conversația devine mai puțin încărcată de judecăți.
După aceea, părintele poate explica de ce este important ca fiecare să-și asume responsabilitățile.
„Esențial este să validezi emoția copilului, dar apoi să te concentrezi pe ceea ce nu este corect – adică pe comportament, care trebuie ajustat”, explică Fleck.
SURSA FOTO: freepik.com @yuriyrudy
Copiii care cresc în medii în care emoțiile lor sunt invalidate constant pot dezvolta un sentiment profund de rușine, care, potrivit sociologului Adam Galinsky, profesor la Columbia Business School, nu este o emoție constructivă.
„Rușinea nu stimulează gândirea critică sau rezolvarea problemelor. Este o emoție care destabilizează și paralizează”, explică Galinsky.
În schimb, vinovăția poate avea un impact pozitiv, motivând copiii să găsească soluții.
„Vinovăția conduce la reparare, în timp ce rușinea duce adesea la evitare.”
Prin separarea emoțiilor copilului de comportamentul manifestat în momentele de furie, părinții îi pot învăța că sentimentele de frustrare sau dezamăgire fac parte din viață, dar că avem întotdeauna opțiunea de a reacționa cu respect și maturitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Un studiu publicat în...
