Studiu Harvard: Motivul pentru care unii copii învață să vorbească înaintea altora / FOTO: freepik.com @photocreo

Conform specialiștilor, primii patru ani de viață sunt foarte importanți pentru dezvoltarea limbajului. Deși abilitățile lingvistice pot varia între indivizi, majoritatea copiilor încep să spună cuvinte simple în jurul vârstei de 18 luni și sunt capabili să formeze propoziții complete în jurul vârstei de doi sau trei ani.

Există totuși copii care încep să vorbească mai devreme.

Dar ce determină această diferență în ritmul de învățare a vorbirii la copii?

Psihologul Elika Bergelson de la Universitatea Harvard a petrecut ani de zile studiind procesul de învățare a limbajului pentru a identifica factorii care influențează dezvoltarea acestuia. Teoriile anterioare sugerau că abilitățile lingvistice ale copiilor sunt strâns legate de factori precum nivelul socioeconomic sau sexul copiilor.

Cu toate acestea, cercetările lui Bergelson au ajuns la concluzia că acești factori nu sunt cei care contează cel mai mult și au descoperit noi și interesante constatări.

Utilizând Big Data, studiul a analizat 40.000 de ore de înregistrări audio de la peste o mie de copii cu vârste sub 4 ani, provenind din șase continente, pentru a înțelege mai bine de ce unii copii încep să vorbească înaintea altora. Concluzia studiului a fost că factorii socioeconomici nu exercită o influență semnificativă în această privință.

Citește și Tipul nr. 1 de laudă de evitat dacă doriți să creșteți copii „mai puternici, mai maturi”, potrivit unui expert în educație de la Harvard

Interacțiunea cu adulții joacă un rol foarte important în dezvoltarea limbajului

SURSA FOTO: freepik.com @stockypics

Echipa internațională de psihologi, condusă de Bergelson, a realizat o cercetare care a implicat compilarea a peste 2.500 de înregistrări audio ale peste 1.001 de copii, cu vârste cuprinse între 2 și 48 de luni, din 12 țări de pe șase continente. Aceste înregistrări au fost realizate în diferite contexte, incluzând medii de agricultură urbană, rurală și de subzistență.

Studiul subliniază că dezvoltarea mai lentă a limbajului a fost adesea atribuită părinților din medii socio-economice inferioare, care furnizează mai puține informații copiilor lor (din perspectiva occidentală a clasei de mijloc), ceea ce a condus la cereri pentru intervenții comportamentale menite să corecteze această discrepanță.

Cu toate acestea, prima concluzie a raportului este surprinzătoare: în contrast cu concluziile anterioare bazate pe metode de eșantionare mai limitate și un set diferit de indicatori lingvistici, studiul arată că statutul socioeconomic al familiei copiilor (determinat de nivelul educațional al mamei lor) nu este asociat semnificativ cu producția de vorbire în timpul primilor 4 ani de viață, nici cu genul sau cu multilingvismul.

Interacțiunea cu adulții joacă un rol foarte important în dezvoltarea limbajului, conform rezultatelor studiului.

S-a constatat că, în medie, copiii sub vârsta de 4 ani produc aproximativ 66 de vocalizări în plus pe oră pentru fiecare an de dezvoltare, ceea ce este un factor previzibil, dat fiind că vârsta este strâns legată de dezvoltarea cognitivă. Cu toate acestea, a existat și un alt factor care a avut un efect surprinzător de puternic: copiii care au fost expuși la mai multe conversații ale adulților au avut tendința să producă și ei mai multe vocalizări.

În medie, pentru fiecare 100 de vocalizări adulte pe care un copil le-a auzit într-o oră, acel copil a produs încă 27 de vocalizări. Efectul „vorbirii adulților” a condus la o creștere, astfel că, în loc să producă doar aproximativ 66 de vocalizări în plus pe oră, copiii au ajuns să producă 82 de vocalizări pentru fiecare an de dezvoltare în copilărie.

Vezi și Lucrul numărul 1 care distruge încrederea copiilor, potrivit unui expert în educație de la Harvard

Bergelson: Abordarea studiului a fost „fundamentală”

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Pentru a evidenția importanța acestui efect, copiii din studiu care au prezentat dezvoltare non-normativă a limbajului, precum cei cu dislexie, au produs în medie cu 20 de vocalizări mai puține pe oră în comparație cu colegii lor. Acest decalaj s-a accentuat cu aproximativ 8 vocalizări pe oră în fiecare an.

Studiul a înregistrat doar sunetele emise în timpul zilei, fără a examina complexitatea limbajului utilizat de copii.

Prin urmare, Bergelson recunoaște că abordarea studiului său a fost „fundamentală”, putând să treacă cu vederea anumite detalii mai subtile și estimează că factorii socioeconomici sau de gen ar putea continua să influențeze anumite aspecte ale dezvoltării limbajului care nu au fost abordate în acest studiu.

Copiii care cresc în gospodării cu un nivel socioeconomic mai ridicat, de exemplu, pot beneficia de părinți care interacționează mai mult cu ei, ceea ce poate duce la o îmbunătățire a vocabularului și dezvoltării gramaticale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.