Tot mai mulți tineri români nu vor nici la școală, nici la muncă. Ce se întâmplă cu noua generație / FOTO: Freepik.com@freepik

Acești tineri, cunoscuți sub acronimul NEET (Not in Employment, Education or Training), reprezintă o categorie vulnerabilă, cu impact direct asupra dezvoltării economice și sociale a țării.

Citește și Verificarea vârstei pe rețelele sociale: propunerea Franței pentru întreaga Europă

Conform datelor Eurostat pentru anul 2023, România înregistrează o rată a tinerilor NEET de 19,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană, în scădere ușoară față de 19,8% în 2022.

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Media europeană se situează la 11,2%, iar țări precum Țările de Jos și Suedia au rate semnificativ mai mici, de 4,8% și 5,7% respectiv, potrivit AGERPRES.

Diferențele de gen sunt notabile: în România, 24,8% dintre tinerele cu vârste între 15 și 29 de ani sunt NEET, comparativ cu 14,2% dintre tineri. 

Cauze și implicații

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Factorii care contribuie la această situație includ:

Abandonul școlar timpuriu: România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE, cu 16,6% dintre tinerii de 18-24 de ani părăsind sistemul educațional fără a finaliza o formă de învățământ superior.

Acces limitat la educație și formare profesională: Tinerii din mediul rural și din familii cu venituri reduse au oportunități limitate de a accesa programe de formare și educație de calitate.

Piața muncii rigidă: Lipsa locurilor de muncă adecvate pentru tineri și cerințele ridicate de experiență profesională descurajează angajarea acestora.

Migrația tinerilor: Aproximativ 40% dintre tinerii români exprimă dorința de a se muta în altă țară în următorii trei ani, ceea ce reflectă lipsa de încredere în oportunitățile oferite pe plan local. 

Soluții posibile

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Pentru a aborda această problemă, sunt necesare măsuri integrate și sustenabile:

Investiții în educație și formare profesională: Dezvoltarea programelor de formare adaptate nevoilor pieței muncii și accesibile tinerilor din toate mediile sociale.

Sprijin pentru angajarea tinerilor: Implementarea de politici active de ocupare a forței de muncă, inclusiv stimulente pentru angajatori care oferă locuri de muncă tinerilor.

Programe de consiliere și orientare profesională: Asigurarea de servicii de consiliere pentru tineri, pentru a-i ajuta să-și identifice aptitudinile și să-și planifice cariera.

Utilizarea eficientă a fondurilor europene: Accesarea și implementarea eficientă a programelor europene dedicate tinerilor, cum ar fi Garanția pentru Tineret.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.