Tradiții și obiceiuri de Bobotează / FOTO: Freepik.com@wirestock

Atunci când Ioan a consimțit să-L boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a revelat lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât asupra Lui în chip de porumbel, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Hristos „nu a fost cunoscut de toți la naștere, ci atunci când S-a botezat”.

La 6 ianuarie, catolicii sărbătoresc Epifania, care simbolizează anunțarea nașterii lui Hristos regilor magi, aceștia aducându-i daruri de aur, smirnă și tămâie.

Citește și Peste 700.000 de români își celebrează onomastica în ziua de Crăciun: Crăciunică și Crăciunel se regăsesc printre cei sărbătoriți pe 25 decembrie

În schimb, ortodocșii celebrează Botezul Mântuitorului în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul.

Această sărbătoare, cunoscută și sub denumirile teologice de Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, marchează momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan în râul Iordan.

De Bobotează și de Sfântul Ioan, în diferite regiuni ale țării, se cântă colinde, se fac vrăji, iar viitorul este prezis pentru anul ce vine. Fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț, iar bărbații se întrec în înot pentru a recupera crucea aruncată de preot în apă.

Obiceiuri și tradiții de Bobotează

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Conform tradiției populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere își leagă un fir roșu de mătase pe inelar, pun o ramură de busuioc sub pernă și își visează ursitul.

Se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

De asemenea, există credința că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții, înainte de Bobotează, despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Un alt obicei este întrecerea bărbaților pentru a recupera crucea aruncată de preot în apă.

Vezi și Lecții vechi, dar valoroase, pe care părinții încă le predau copiilor lor

Bărbații se aruncă în apă pentru a aduce crucea înapoi, iar primul care reușește primește binecuvântarea preotului și se consideră că va avea noroc tot anul.

În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul țării. În unele sate, femeile se adunau în grupuri mari, la casa uneia dintre ele, unde aduceau mâncare și băutură, cântau și dansau.

Dimineața, ieșeau pe stradă, luau bărbații care le apăreau în cale, îi duceau la râu și îi amenințau cu aruncatul în apă, într-un obicei numit „Iordănitul femeilor”. În alte regiuni, tinerelor neveste li se integrau în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Masă de Bobotează

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, românii pregătesc o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al acesteia se așază câte un bulgăre de sare.

Pe masă se așază 12 feluri de mâncare, printre care colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale cu crupe, borș de „burechiușe” sau „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acră și plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa pentru a sfinți masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă și înseamnă „Doamne, miluiește!”.

Se crede că prin strigătul „Chiralesa”, oamenii capătă putere, răul dispare și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie pentru a le proteja de boli și pentru a le asigura fertilitatea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.