Foto: Freepik @@sobolevskyi

Urania Cremene, expert în parenting, subliniază în cadrul podcastului Itsi Bitsy că părinții sunt cei care trebuie să își asume rolul de „gardieni” ai deciziilor pe care copiii le iau, fie că vorbim despre alimentație, tehnologie sau alte obiceiuri de zi cu zi.

Asumarea responsabilității și controlul accesului

”Fiecare avem, poate, adicțiile noastre, mai mult sau mai puțin nocive, unele bune. Dar copiii nu se pot abține. Nu poți cere unui copil să nu mai mănânce atâtea dulciuri.

Tu ești adultul responsabil, că vorbim despre responsabilitate, de alegerile pe care copilul le ia în această direcție. Valabil și pentru timpul de ecran. Nu-i poți cere unui copil să închidă televizorul, mai cu seama dacă e la el în cameră și tu l-ai pus acolo nimeni altcineva.

Și asta este ceea ce spunem copiilor, că până tu crești și poți să-ți iei propriile decizii și să ai propriile alegeri de făcut și le faci în fiecare zi, dar la nivelul tău, eu sunt adultul responsabil pentru consecințele deciziilor tale și pentru deciziile tale. E important să transferăm această responsabilitate pe care să ne o asumăm”, a sfătuit expertul în parenting Urania Cremene în podcastul Itsi Bitsy.

Foto: Freepik @peoplecreations

”Deci nu e despre faptul că mănâncă copilul prea multe dulciuri, e despre cum ne asumăm responsabilitatea dispariției acelor dulciuri din casă și porționărilor în funcție de valorile noastre, principiile noastre, vârsta copilului, cât de mult se mișcă și o serie de alți factori pe care nimeni nu-i poate decide din afară, sunt punctuali.

Înțelegerea consecințelor fără a folosi pedeapsa

”Acum, despre consecințele alegerilor lor, singura cale, v-am spus și înainte de pauză, de a ajuta copiii să-și asume consecințele propriilor decizii și propriilor alegeri, este să le spuneți care urmează să fie aceste consecințe.

Pentru că, din nou, copiii nu pot anticipa, de cele mai multe ori nu pot anticipa, nu pot prevedea ce urmează să se întâmple, nu pot să planifice, pentru că nu au această capacitate a gândirii analitice, abstracte, a planificării, nu o au.

Sursa: Captura ecran YouTube/ St. Luke's University Health Network

Și atunci e important ca noi să le spunem ce urmează să se întâmple dacă aleg să facă așa sau așa. Această urmare a propriilor alegeri, decizii, care nu are legătură cu pedapsa. Adică nu este, dacă nu te oprești din televizorul ăla, arunc televizorul pe geam.

Nu despre asta este vorba, ci despre pur și simplu consecința pe care și-ar asuma în urma deciziei, dacă alegerea este la ei. Atenție mare, că de aceea am început cu asumarea propriei ei responsabilități”, a spus Urania Cremene.

Responsabilitatea adultului în fața efectelor pe termen lung

”Nu pot să-i spun unui copil, știi, dacă tu te uiți la televizor 10 ore în fiecare zi, nu contează ce e pe televizorul ăla și dacă e PSP, ecran, telefon sau tabletă, e neimportant, dacă tu faci asta 10 ore în fiecare zi, păi o să devii obez, o să te îmbolnăvești, o să dormi prost, nu o să mai înveți lucruri bune pentru tine, o să devii nervos, nu o să te conectezi nici cu tine, nici cu ceilalți și nu o să-ți mai faci prieteni, o să devii dependent de foarte multe dintre aceste jocuri, nu o să-ți mai placă viața reală pentru că nu o să mai înțelegi ce înseamnă viața reală și mai pune-ți voi 15 consecințe pentru că sigur sunt acolo la 10 ore de ecran în fiecare zi.

Nu poți să-i spui unui copil treaba asta, să-i faci o listă de responsabilități, consecințe și să-l pui să semneze și el are opt ani”, a concluzionat Urania Cremene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.