Vârsta la care adolescenții preistorici, de acum 25.000 de ani, intrau în pubertate, potrivit unui nou studiu. Este prima dovadă! / FOTO: freepik.com @artfotodima

Până acum, arheologia și alte discipline care studiază fosilele și rămășițele preistorice nu s-au concentrat pe acest aspect. Deși au fost realizate cercetări asupra natalității în acea perioadă, care ne-au ajutat să înțelegem câți copii aveau familiile preistorice și cum a evoluat natalitatea, pubertatea nu a fost investigată.

O echipă multidisciplinară de cercetători din mai multe universități a realizat recent o astfel de cercetare, concluzionând că pubertatea din urmă cu 25.000 de ani nu diferă atât de mult de cea din prezent, așa cum ne-am fi așteptat.

Studiul, intitulat „An evaluation of the state of puberty in adolescents from the European Upper Paleolithic” (n.r. - O evaluare a stadiului pubertății la adolescenții din Paleoliticul Superior European) a fost publicat în prestigioasa revistă Journal of Human Evolution și reprezintă un punct de referință în domeniu, deoarece „oferă prima dovadă directă a pubertății adolescenților din Paleoliticul superior”, potrivit cercetătorilor citați de Ser Padres.

Pubertatea adolescenților de acum 25.000 de ani este similară cu cea a adolescenților din zilele noastre

Dincolo de impactul său științific, pentru cei care nu sunt experți în domeniu, un aspect interesant al concluziilor studiului este că pubertatea adolescenților de acum 25.000 de ani este similară cu cea a adolescenților din zilele noastre.

Pentru a ajunge la concluziile pe care urmează să le prezentăm, cercetătorii au analizat rămășițele osoase a treisprezece indivizi care au trăit în Paleoliticul superior și aveau între 10 și 20 de ani la momentul morții. Aceștia au folosit o tehnică dezvoltată de Mary Lewis, de la Universitatea din Reading, care a permis determinarea mineralizării dinților canini și dezvoltării oaselor, precum mâna sau cotul, pentru a stabili în ce stadiu al pubertății se afla fiecare individ în momentul decesului.

Astfel, cercetătorii au concluzionat că pubertatea adolescenților din Paleoliticul superior începea, în majoritatea cazurilor, la vârsta de aproximativ 13 ani și jumătate, deși au remarcat o variabilitate între indivizi.

Studiul oferă exemplul adolescenților din Arene Candide (AC1 și AC16), doi dintre cei 13 studiați, care, deși aveau 16 ani când au murit, nu progresaseră în pubertate la fel de mult ca alți adolescenți de aceeași vârstă.

Aceasta este o vârstă puțin mai avansată decât cea la care începe pubertatea la băieții și fetele de astăzi.

De asemenea, studiul a încercat să determine vârsta la care a apărut menarha (prima menstruație) la adolescentele din Paleoliticul superior.

„Deși a fost o provocare, din cauza numărului mic de adolescente, dovezile sugerează că menarha avea loc între 16 și 17 ani”, au subliniat cercetătorii.

„Este prima dată când metoda mea de estimare a stadiului pubertății a fost aplicată la fosilele paleolitice”

În ceea ce privește vârsta la care adolescenții își încheiau această etapă și intrau în maturitate, studiul a concluzionat că „vârsta adultă era atinsă între 17 și 22 de ani”, pe baza informațiilor obținute de la cei 13 indivizi analizați, care au trăit în diferite părți ale lumii în timpul Paleoliticului superior.

Aceste date sunt similare cu modelele observate în țările moderne bogate și sunt anterioare populațiilor istorice care trăiau în medii urbanizate. Cercetătorii subliniază că rezultatele „indică faptul că adolescenții din epoca glaciară începeau pubertatea la o vârstă apropiată de cea a adolescenților din țările moderne și bogate”.

De asemenea, subliniază că „cercetarea noastră aduce o perspectivă mai umană asupra acestor adolescenți, în moduri pe care studiul uneltelor de piatră nu le poate oferi”.

Mary Lewis, unul dintre cercetători, afirmă că „este prima dată când metoda mea de estimare a stadiului pubertății a fost aplicată la fosilele paleolitice și, de asemenea, prima utilizare a analizei peptidelor pentru determinarea sexului biologic”.

Jennifer French, arheolog la Universitatea din Liverpool și colaboratoare la acest studiu, adaugă că informațiile obținute „oferă o nouă perspectivă pentru interpretarea înmormântărilor și tratamentului acestora în momentul decesului”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.