„Vizionare rapidă”: Consumul accelerat de videoclipuri și audio afectează atenția și învățarea?
Data publicării:
Această tendință este mult mai frecventă la grupurile de adulți tineri și adolescenți.

Cu siguranță, fenomenul speedwatching a devenit un aspect intrigant al modului în care oamenii consumă conținut audio și video în era digitală. Pablo Ramos, de la UOC, ridica în mod pertinent această întrebare captivantă: ar putea această tendință să aibă consecințe notabile?

Speedwatchingul sau redarea conținutului la viteze mai mari, pare să fie o practică tot mai comună, adolescenții fiind în fruntea acestui curent. Cu toate acestea, nu sunt singurii susceptibili la această modalitate de consum, conform experților.

Sylvie Pérez, psiholog educațional de la Universitatea din Catalonia, subliniază că speedwatchingul vine cu avantaje, dar și cu consecințe, mai ales în rândul tinerilor aflați în perioada de învățare și dezvoltare. Atenția, reținerea, înțelegerea și memoria sunt doar câteva dintre abilitățile afectate.

De la introducerea opțiunii de a accelera viteza videoclipurilor pe YouTube în 2010, această practică s-a răspândit rapid în diverse aplicații și platforme, de la mesagerie la rețele sociale și servicii de streaming. Este fascinant cum această funcționalitate, inițial un simplu mod de a economisi timp, a devenit acum un ghid comun pentru elevi în procesul lor educațional.

Potrivit lui Pérez, speedwatching este soluția pentru a urmări conținutul într-o lume mereu în grabă, unde gestionarea timpilor de așteptare nu mai este de ajuns. Cu alte cuvinte, în multe situații și în diverse domenii, acest proces se desfășoară într-un ritm alert, cu precădere pentru tinerii și chiar adolescenții.

Motivele din spatele fenomenului „speedwatching” 

Există mai multe motive care stau la baza fenomenului „speedwatching” sau consumului accelerat, conform experților. Printre acești factori se numără disponibilitatea acestei funcții în diverse platforme, presiunea timpului, ritmul alert al vieții cotidiene și anxietatea legată de teama de a rata o acțiune sau eveniment, cunoscută sub numele de FOMO (fear of missing out).

Conform unui expert, stimularea rapidă și constantă generată de speedwatching aduce satisfacții la nivel cerebral, necesitând mai puțin efort mental. Cu toate acestea, acest ritm alert poate duce la faptul că nu toate informațiile sunt procesate corespunzător, iar evaluarea efortului depus de către cel care transmite mesajul (fie că este vorba de un profesor, coleg de clasă sau conținutul audiovizual în sine) poate fi pierdută.

Datele furnizate de Google și Alphabet dezvăluie că utilizatorii YouTube economisesc în medie peste 900 de ani de timp pe zi, urmărind videoclipuri la viteze mai mari. Cu toate că mulți utilizatori apreciază această funcție, există și cereri pentru adăugarea unor viteze de redare de 3x, 3,5x și 4x, conform declarațiilor lui Neal Mohan, director de produs YouTube în 2022.

În cazul podcasturilor, trendul se menține similar. Un expert avertizează că acest consum accelerat poate anula capacitatea de reținere și înțelegere a informațiilor, afectând capacitatea critică și atenția, precum și gestionarea timpilor de așteptare.

Riscuri, consecințe și posibile beneficii

Deși este un fenomen recent, cercetările asupra riscurilor și consecințelor consumului accelÎerat al produselor audiovizuale sunt deja în curs. Un studiu recent al Asociației Americane de Psihologie (APA) sugerează că redarea accelerată a videoclipurilor, cum ar fi prelegerile, poate afecta în mod rapid înțelegerea conținutului, dar aduce cu sine și avantajul de a absorbi o cantitate mai mare de informații într-un interval mai scurt. Totuși, impactul acestei forme de consum depinde de cunoștințele anterioare ale subiectului, de modul de învățare și de interesul fiecărui individ.

„Trăim într-o cultură a grăbirii și stresului, un stil de viață care poate afecta în mod semnificativ tinerii și minorii aflați în etapele educaționale. Creierul unui adult este format, dar cel al unui minor, adolescent sau tânăr este în construcție, ceea ce îl face mai fragil și mai susceptibil la impact”, argumentează psihologul. Acesta subliniază că, în cazul în care consumul accelerat devine un obicei, se va necesita un efort considerabil pentru a contracara potențialele daune aduse abilităților precum atenția, concentrarea, reținerea, memoria sau gândirea critică, precum și dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială.

Pe de altă parte, cercetări recente indică faptul că adulții mai tineri pot urmări videoclipuri cu prelegeri la viteze mai mari fără să înregistreze deficite semnificative în memorie, în timp ce performanța adulților în vârstă poate fi afectată la viteze mai mari. Mai mult, vitezele crescute de redare pot reduce distragerile în rândul tinerilor, care sunt mai predispuși la pierderea atenției.

Cu toate acestea, chiar dacă nu există dovezi clare ale dezavantajelor la adulți sau studenți, experții atrag atenția asupra pericolului de a accelera videoclipurile doar pentru a economisi timp. Fiecare conținut audiovizual are o anumită complexitate, dialog și suprapunere audiovizuală care se pot pierde la viteze crescute.

„În fața atâtor stimuli accelerati, creierul 'se plictisește', devenind mai pasiv în absența acestei stimulări rapide. Fenomene precum speedwatching ne pot face să devenim mai primitivi, reacționând exclusiv la stimuli și renunțând la procesarea informațiilor”, explică un expert de la UOC.

Este important să se menționeze că acest consum accelerat de conținut video și audio este strâns legat de ecranele dispozitivelor mobile, precum telefoanele inteligente. În cazul minorilor, riscurile asociate cu utilizarea excesivă a ecranelor includ obiceiuri nesănătoase, lipsa odihnei și potențialele impacturi asupra somnului, care pot duce la apariția bolilor netransmisibile. „Transformarea speedwatchingului într-o practică obișnuită poate avea consecințe serioase în rândul grupurilor mai tinere, de aceea este important să adoptăm această tehnică cu conștiență și responsabilitate, evitând abuzul continuu pentru a asigura nu doar înțelegerea mesajelor, ci și bucuria experienței conținutului audiovizual”, conchide Pérez.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Divertisment

Articole similare

Planifică eficient timpul liber al copilului: Sfaturi utile

Timpul liber al copiilor este o oportunitate valoroasă...



Cele mai noi articole

DC Conducem: Lecţie de educaţie rutieră pentru copii

Titi Aur, instructor de conducere defensivă, vine cu...


Top citite
Foto: Freepik@freepik

„Dacă, Doamne ferește, s-ar da așa ceva la BAC, nu ar mai lua nimeni examenul”, spune Prof. Mariana Badea

Cum susțin părinții, fără să realizeze, analfabetismul funcțional al copiilor? Prof. Mariana Badea: „Nu mi-aș fi imaginat vreodată! Este peste puterile mele” / FOTO: freepik.com @wavebreakmedia_micro

Cum susțin părinții, fără să realizeze, analfabetismul funcțional al copiilor? Prof. Mariana Badea: „Nu mi-aș fi imaginat vreodată! Este peste puterile mele” / VIDEO

Semnele care arată că ai primit o educație bună de la părinții tăi! Abilitățile care te fac să fii pregătit pentru succesul pe termen lung / FOTO: freepik.com @EyeEm

Semnele care arată că ai primit o educație bună de la părinții tăi! Abilitățile care te fac să fii pregătit pentru succesul pe termen lung

Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / FOTO: freepik.com@ zinkevych

Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ: „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / VIDEO

pixel