Hack-ul simplu de parenting folosit chiar și de mamele copleșite pentru „a-și împuternici cu adevărat copiii”
Acest subiect captivant este discutat în cartea lui Máximo Peña, un jurnalist și psiholog cu o experiență vastă în educația parentală.
În cartea sa recent lansată, „Fatherhood Here and Now”, Máximo Peña explorează cum s-a schimbat modul în care bărbații abordează paternitatea, comparativ cu tradițiile anterioare. Cartea oferă 9 lecții de bază pentru a deveni „un tată mai bun decât tatăl tău”. Este o lectură provocatoare care aduce în discuție evoluția rolului tatălui în societatea modernă.
În cartea sa, autorul dezvăluie „9 lecții pentru a fi un tată mai bun decât tatăl tău”. Întrebarea evidentă este: există vreo lecție care primează înaintea celorlalte? „Poate că una dintre cele mai semnificative lecții este aceea care pune accent pe conștientizarea transformărilor sociale profunde prin care trecem.
Astăzi, conceptul tradițional al tatălui absent sau autoritar, care stă în umbră, este în plină criză. În locul lui, asistăm la apariția bărbaților care se angajează în mod activ și afectuos în creșterea copiilor lor. Din ce în ce mai mulți tați își asumă paternitatea cu responsabilitate și iubire. Aceasta înseamnă să fie prezenți în viața copiilor lor, să ofere îngrijire și afecțiune.
Vechea paradigmă a tatălui furnizor și distanțat, care se ocupa mai puțin de aspectele zilnice ale creșterii copiilor, este înlocuită treptat de un nou model de tată: prezent, apropiat și care împarte cu partenera sa, într-o manieră egală, toate responsabilitățile legate de creșterea copiilor. Potențialul de a oferi îngrijire, care a fost neglijat mult timp în cazul bărbaților, este acum recunoscut ca fiind esențial, iar responsabilitatea pentru acest aspect trebuie să fie împărtășită de toți membrii familiei”, a spus Máximo Peña.
Această evoluție este un semn al schimbărilor adânci care au loc în societatea noastră și a importanței pe care o acordăm unei paternități conștiente și implicate.
În ceea ce privește paternitatea, este absolut normal să avem momente de nesiguranță. Într-un moment atât de important din viață, precum decizia de a deveni părinți, este mai înțelept să fie cei care au îndoieli, decât să facă acest pas fără a se gândi prea mult la el. Oricine ar putea experimenta aceste sentimente, dar este posibil ca diferențele de gen să aibă un impact asupra felului în care insecuritatea este resimțită.
Femeilor li se cere să suporte o încărcătură semnificativă în ceea ce privește reproducerea, deoarece corpul lor este implicat în fiecare etapă a procesului, de la sarcină la naștere și alăptare. Acest fapt poate genera o presiune suplimentară și o nesiguranță legată de aspectele fizice și biologice ale maternității.
În schimb, bărbații pot resimți nesiguranța din perspective diferite. Ei se pot confrunta cu întrebări legate de responsabilitatea economică, capacitatea lor de a oferi îngrijire, teama de a-și pierde libertatea personală și preocupări legate de impactul pe care paternitatea îl poate avea asupra relației de cuplu, spune psihologul. Aceste îngrijorări pot contribui la nesiguranța lor în fața paternității.
Sistemul tradițional, caracterizat de discriminarea de gen și distribuirea inegală a sarcinilor de îngrijire, a făcut ca femeile să fie adesea asociate cu munca de îngrijire. Cu toate acestea, acest model nu este doar inechitabil, ci și ineficient din perspectiva dezvoltării copiilor. Munca de îngrijire este o responsabilitate care trebuie împărțită între bărbați și femei, recunoscând procesele evolutive ale copilăriei.
Diferența notabilă este că majoritatea bărbaților, în societatea noastră, au avut experiența limitată de a avea grijă de copii. Aceasta se datorează socializării care i-a îndepărtat de rolul de îngrijitori. Ca rezultat, mulți bărbați devin părinți fără să aibă cunoștințe solide despre cum să se ocupe de un copil, sau fără să înțeleagă pe deplin ce rol ar trebui să îndeplinească, mai adaugă psihologul.
În plus, educația pentru proaspeții părinți oferită de organizațiile publice este adesea insuficientă sau aproape inexistentă. Cu toate acestea, vestea bună este că incapacitatea bărbaților de a îndeplini responsabilitățile de îngrijire poate fi învățată și schimbată. Educația și conștientizarea pot juca un rol esențial în promovarea unei paternități implicate și responsabile în secolul XXI.
După o investigație atentă, întrebarea despre existența instinctului patern este una complexă. Ca mamifere, nu putem nega existența unei forțe biologice care ne împinge către reproducere, iar aceasta poate fi mai pronunțată la femei, având în vedere rolul lor important în sarcină și naștere. Cu toate acestea, instinctele materne sau paterne, în sine, nu sunt suficiente pentru a explica complet motivațiile pentru a deveni părinți.
Decizia de a deveni mamă sau tată este influențată și de o serie de factori individuali, familiali și sociali. Aspecte personale, cum ar fi dorințele și voința individului, precum și contextul familial și social, joacă un rol semnificativ în această hotărâre. Cu alte cuvinte, există o predispoziție biologică în ceea ce privește dorința de a se reproduce, dar comportamentul uman este extrem de complex, iar numeroase elemente personale și contextuale intervin în procesul decizional.
Deci, putem spune că există o influență biologică în spatele dorinței de a deveni părinți, dar aceasta este doar unul dintre multele factori care influențează această alegere importantă. Este un subiect care ridică întrebări interesante despre natura umană și motivațiile noastre profunde în legătură cu paternitatea.
Cum putem rezolva criza cu care se confruntă mulți bărbați în timpul sarcinii partenerei lor? Această criză poate fi legată de dificultatea de a accepta schimbările care apar în viața cuplului și în partenera lor în timpul sarcinii. Una dintre soluțiile-cheie este ca bărbații să recunoască și să-și revendice importanța rolului lor de susținere și însoțitor.
În primul rând, implicarea activă în sarcina partenerei poate face o diferență semnificativă. Acest lucru poate însemna însoțirea la consultații medicale, participarea la cursuri de pregătire pentru naștere și informarea cu privire la procesul de sarcină și naștere. Renunțarea la obiceiuri precum consumul de alcool și tutun este un pas important pentru a susține partenera și viitorul copil.
De asemenea, ajutarea la „construirea cuibului” poate întări legătura în cuplu și poate contribui la reducerea stresului în timpul sarcinii. Pentru bărbați, este, de asemenea, oportun să înceapă un proces personal de introspecție și, dacă este necesar, să caute ajutor psihoterapeutic. Aceasta poate ajuta la analizarea relației cu familia de origine și la explorarea și depășirea unor stereotipuri culturale legate de paternitate.
Deși femeile experimentează sarcina în mod direct prin schimbări corporale, bărbații au o experiență psihologică și culturală distinctă. Este important ca viitorii tați să înțeleagă că nu sunt doar „martori” ai sarcinii partenerei, ci sunt parte integrantă a acestei experiențe.
Frecvent, partenerii femeilor se găsesc într-o situație confuză atunci când vine vorba despre rolul lor în timpul nașterii. Se întreabă ce pot face pentru a susține partenera în cea mai bună manieră posibilă. Așadar, ce ar trebui să facă pentru a-și îndeplini această responsabilitate?
Rolul unui tată în timpul nașterii nu este bine definit și poate varia în funcție de nevoile partenerei, de context și de ceea ce poate oferi partenerul. Fiecare naștere este unică, iar asta face ca rolul partenerului să fie flexibil și adaptabil.
În ceea ce privește întrebarea dacă însoțirea partenerului în timpul nașterii este mereu cea mai bună alegere, opiniile sunt diverse. Unele mame consideră că prezența partenerului lor în timpul nașterii a fost esențială, în timp ce altele au simțit că au putut naște mai ușor când bărbații au părăsit camera.
Un aspect important care iese în evidență este faptul că în ciuda faptului că majoritatea bărbaților doresc să fie prezenți la nașterea copiilor lor, nu primesc adesea suficiente informații și pregătire pentru a ști cum să susțină cu adevărat femeile în această perioadă specială. Cursurile tradiționale de pregătire pentru naștere sau personalul medical nu oferă întotdeauna acest tip de educație.
Ca societate, ar trebui să ne gândim la necesitatea de a oferi bărbaților psihoeducația de care au nevoie pentru a fi prezenți și utili în timpul nașterii. Aceasta ar putea implica învățarea modului de a oferi sprijin emoțional și fizic în mod eficient, gestionarea situațiilor de stres și, în general, cum să contribuie la o experiență mai confortabilă și sigură pentru parteneră. Prin aceste măsuri, partenerii ar putea să-și asume rolurile lor într-un mod mai înțelept și mai util în timpul nașterii.
„În primul rând, aș sugera să vadă această experiență ca pe o oportunitate de a se redescoperi pe sine, de data aceasta ca tată. Paternitatea este cu adevărat o experiență de viață transcendentă, care aduce cu sine oportunitatea de a înțelege și de a-și trăi rolul de tată într-un mod profund. Prin practica zilnică de a fi tată, bărbații pot deveni parteneri egali cu femeile în ceea ce privește îngrijirea copiilor și treburile casnice.
În plus, această experiență oferă șansa de a îmbrățișa principiul egalității de gen, în care atât bărbații, cât și femeile împart responsabilitățile și contribuie în mod egal la creșterea și îngrijirea copiilor. Prin astfel de practici, se poate crea un mediu în care stereotipurile legate de gen sunt depășite, iar bărbații devin exemple pentru generațiile viitoare.
Este important ca paternitatea să se dezvolte într-un mediu liber de machism, unde bărbații și femeile sunt parteneri egali în creșterea și îngrijirea copiilor. Acest model de paternitate sănătos poate contribui la o schimbare culturală pozitivă și la promovarea egalității de gen în societate”, a conchis Máximo Peña.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Potrivit unui sondaj, unul din...
Cum păstrează părinții relații...
Potrivit unui sondaj, unul din...
Cum păstrează părinții relații...