Vezi versiune Desktop
4 reguli de la un profesor NYU pentru o copilărie sănătoasă, fără smartphone-uri: „Suntem prinși în capcană. Singura cale de ieșire e acțiunea colectivă”
„Inteligența emoțională joacă un rol crucial în succesul școlar și social al copiilor”, susține psihologul într-un articol din psychologytoday.com.
Copiii sfidători tind să aibă un nivel scăzut de inteligență emoțională (EQ). Aceasta reprezintă capacitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona propriile emoții, dar și pe ale celorlalți și ale grupurilor.
Lipsa inteligenței emoționale reflectă, de fapt, o imaturitate emoțională și o slabă conștientizare de sine.
Daniel Goleman, cel care a popularizat acest concept, definește inteligența emoțională drept abilitatea de a înțelege, utiliza și gestiona emoțiile pentru a ne asigura succesul și fericirea în viață.
CITEȘTE ȘI Obiceiurile părinților care au crescut copii de succes, potrivit unui expert
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Inteligența emoțională este un predictor esențial al capacității copiilor de a dezvolta relații sănătoase cu colegii, de a menține o atmosferă armonioasă acasă, de a avea o viziune echilibrată asupra vieții și de a-și atinge potențialul academic.
Gestionarea emoțiilor este esențială pentru învățare, concentrare și memorie.
Această abilitate se bazează pe cinci componente-cheie:
Conștientizarea de sine – recunoașterea și înțelegerea propriilor emoții pe măsură ce apar.
Gestionarea emoțiilor – controlul sentimentelor astfel încât să fie adecvate situației și să genereze reacții potrivite.
Automotivația – direcționarea emoțiilor către atingerea unui obiectiv, în ciuda obstacolelor precum îndoiala de sine, impulsivitatea sau lipsa de motivație.
Empatia – identificarea emoțiilor celorlalți și interpretarea indiciilor verbale și nonverbale.
Gestionarea relațiilor – capacitatea de a interacționa eficient cu ceilalți, de a rezolva conflicte și de a negocia.
Dacă copilul tău întâmpină dificultăți în aceste aspecte, este posibil să aibă un nivel mai scăzut de inteligență emoțională, ceea ce poate face viața de zi cu zi mai dificilă pentru el.
Un EQ redus îi limitează capacitatea de a face față situațiilor prin calmare și rezolvarea problemelor. Prin urmare, multe dintre comportamentele pe care pare să „aleagă” să nu le manifeste – cum ar fi conștientizarea de sine, atenția față de ceilalți sau controlul impulsurilor – pot fi, de fapt, lucruri pe care încă nu le poate face.
Cu cât înțelegi mai bine imaturitatea emoțională a copilului tău, cu atât vei putea găsi soluții pentru a-l sprijini, în loc să te frustrezi din cauza acestor dificultăți.
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Este important să îți asumi rolul de antrenor emoțional pentru copilul tău. Privindu-te astfel, poți inspira și învăța copilul abilități esențiale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.
Poate te întrebi: „Dar nu se naște deja cu un anumit temperament?” Răspunsul este „Da”, însă cercetările în neuroplasticitate arată că, pe măsură ce învățăm și creștem, creierul nostru se modifică.
Deși genetica poate influența temperamentul unui copil – făcându-l mai capricios sau mai blând, timid sau sociabil, precaut sau aventuros, optimist sau pesimist – acest lucru nu înseamnă că nu poate evolua.
Cu sprijinul și ghidarea potrivită, copilul tău poate dezvolta inteligența emoțională, învățând să își gestioneze emoțiile și relațiile într-un mod sănătos.
CITEȘTE ȘI Iată 3 lucruri pe care le fac părinții copiilor cu inteligență emoțională superioară
Primul pas în gestionarea stresului este conștientizarea acestuia.
Împărtășește cu copilul tău cum se simte corpul tău atunci când ești stresat și întreabă-l cum se simte el. Poți folosi și un citat al lui Sir William Osler: „Trupurile noastre plâng lacrimile pe care ochii noștri refuză să le varsă.”
Întreabă-l: „Cum se simte corpul tău când ești stresat? Simți că mușchii sau stomacul sunt strânși sau te dor? Mâinile îți sunt strânse? Respirația ți se schimbă?”
Învață-l pe copilul tău că recunoașterea răspunsurilor fizice la stres poate ajuta la reglarea tensiunii atunci când aceasta apare.
Fiecare persoană reacționează diferit la stres.
Dacă copilul tău devine agitat sau supărat în astfel de momente, va răspunde cel mai bine la activități care îl calmează.
Dacă tinde să se retragă sau să devină apatic, va beneficia mai mult de activități care îi stimulează energia.
În cazul în care reacționează prin „înghețare” – accelerând în unele domenii și încetinind în altele – va avea nevoie de activități de ameliorare a stresului, cum ar fi petrecerea timpului cu un animal de companie, care oferă atât confort, cât și stimulare.
Cea mai rapidă metodă de a reduce stresul este prin implicarea simțurilor: văzul, auzul, mirosul, gustul și atingerea.
Fiecare persoană răspunde diferit la stimulii senzoriali, așa că este important să găsiți activități care să îl liniștească sau să îl energizeze.
De exemplu, dacă copilul tău este vizual, el poate reduce stresul înconjurându-se de imagini plăcute. Dacă sunetele sunt mai eficiente, poate că un clopoțel de vânt, o piesă muzicală preferată sau sunetul unei fântâni îl vor ajuta să scadă nivelul de stres.
„Fii răbdător, deoarece dezvoltarea inteligenței emoționale nu se întâmplă peste noapte. Nu lua personal când copilul tău devine reactiv sau sfidător. Pentru a face față lipsei de inteligență emoțională, este important să rămâi calm, ferm și echilibrat”, conchide psihologul Jeffrey Bernstein.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
În viața de zi cu zi, felul în...
Daniel David, ministrul...
