Această activitate „schimbă creierul”: „Îmbunătățește memoria și abilitățile de gândire”, conform Harvard
Data publicării:
Există numeroase motive întemeiate pentru a fi activ fizic!

Printre cele mai importante se numără reducerea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale și diabet.

Poate dorești să slăbești, să reduci tensiunea arterială, să previi depresia sau pur și simplu să arăți și să te simți mai bine: exercițiile fizice au un impact pozitiv asupra creierului, protejând memoria și abilitățile cognitive la orice vârstă.

Un studiu realizat la Universitatea din Columbia Britanică a arătat că exercițiile aerobice regulate – cele care îți pun inima și glandele sudoripare în mișcare – pot mări dimensiunea hipocampului, regiunea creierului responsabilă de memoria verbală și învățare. În schimb, antrenamentele de rezistență, exercițiile de echilibru și cele pentru tonifiere musculară nu au produs aceleași efecte.

Această descoperire vine într-un context alarmant. Cercetătorii raportează că, la nivel global, un nou caz de demență este diagnosticat la fiecare patru secunde. Până în anul 2050, se estimează că peste 115 milioane de persoane vor suferi de demență.

Citește și Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Exercițiul fizic și creierul

SURSA FOTO: freepik.com @dekazigzag

Exercițiul fizic sprijină memoria și gândirea atât prin mecanisme directe, cât și indirecte. Beneficiile directe ale activității fizice se datorează capacității acesteia de a reduce rezistența la insulină, de a diminua inflamația și de a stimula eliberarea factorilor de creștere – substanțe chimice din creier care influențează sănătatea celulelor nervoase, dezvoltarea de noi vase de sânge în creier și chiar formarea și supraviețuirea noilor celule cerebrale.

Pe de altă parte, exercițiile fizice aduc beneficii indirecte prin îmbunătățirea stării de spirit, a calității somnului și prin reducerea stresului și a anxietății. Problemele din aceste zone sunt adesea cauze sau factori care agravează tulburările cognitive.

Numeroase studii au arătat că regiunile creierului responsabile de gândire și memorie (cortexul prefrontal și cortexul temporal medial) au un volum mai mare la persoanele active fizic, comparativ cu cele sedentare.

„Și mai fascinant este faptul că un program regulat de exerciții fizice de intensitate moderată, desfășurat timp de șase luni sau un an, este asociat cu o creștere a volumului anumitor regiuni ale creierului”, explică dr. Scott McGinnis, neurolog la Brigham and Women's Hospital și instructor în neurologie la Harvard Medical School, conform health.harvard.edu.

Vezi și Experții Harvard dezvăluie 5 secrete pentru a crește bine un copil: „Nu este suficient ca părinții să aibă doar intenții bune”

Pune la încercare!

SURSA FOTO: freepik.com @lobachad

Ce ar trebui să faci? Începe să faci exerciții! Nu există încă un consens asupra tipului de exercițiu care este cel mai benefic. Cele mai multe studii, inclusiv cel mai recent, s-au concentrat pe mersul pe jos.

„Este posibil ca și alte forme de exerciții aerobice, care pun inima în mișcare, să aducă beneficii similare”, explică dr. McGinnis.

Cât de mult exercițiu este necesar pentru a îmbunătăți memoria?

Participanții la acest studiu au mers vioi timp de o oră, de două ori pe săptămână – echivalentul a 120 de minute de exerciții de intensitate moderată săptămânal. Recomandările generale sugerează 30 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii sau un total de 150 de minute pe săptămână. Dacă acest obiectiv pare dificil, începe cu câteva minute zilnic și crește treptat durata exercițiilor cu 5-10 minute pe săptămână, până când ajungi la nivelul dorit.

Dacă mersul pe jos nu te atrage, ia în considerare alte activități de intensitate moderată, cum ar fi înotul, urcatul scărilor, tenisul, squash-ul sau dansul. Chiar și activitățile casnice pot contribui – curățenia intensă, greblarea frunzelor sau orice activitate care îți face inima să bată mai repede și te face să transpiri ușor.

Tot ce contează este să găsești o formă de mișcare care îți place și să o integrezi în rutina ta și a copiilor tăi!



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Știi ce este și cum funcționează „dieta iubirii”?

Numele „dieta iubirii” poate, prin denumire, să ducă la...


Top citite
Ce este mai important să-ți înveți copilul decât să spună „mulțumesc”. Psiholog: „Așa trebuie să-ți educi micuțul pentru a trăi mai fericit!” / FOTO: freepik.com @olyakomarova

Ce este mai important să-ți înveți copilul decât să spună „mulțumesc”. Psiholog: „Așa trebuie să-ți educi micuțul pentru a trăi mai fericit!”

O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării / FOTO: freepik.com@jannoon028

O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării

Bunicii din generația Boomer NU sunt de acord cu parentingul blând: „Copiii devin prea sensibili!”. Argumentele științifice care dovedesc contrariul / FOTO: freepik.com @SkelDry

Bunicii din generația Boomer NU sunt de acord cu parentingul blând: „Copiii devin prea sensibili!”. Argumentele științifice care dovedesc contrariul

3 semne care arată că părinții au țipat prea mult la tine în copilărie. Experți: „Provoacă micro-traume. Este copleșitor pentru un micuț să fie supus la așa ceva!” / FOTO: freepik.com @dusanpetkovic

3 semne care arată că părinții au țipat prea mult la tine în copilărie. Experți: „Provoacă micro-traume. Este copleșitor pentru un micuț să fie supus la așa ceva!”

pixel