Vezi versiune Desktop
Contactul vizual și autismul. Cum o convingere veche de zeci de ani e zdruncinată de un nou studiu. Cercetători: „Ar trebui să fim atenți la alte aspecte”
„Ana-Maria, vreau să pornim de la replica pe care dirigintele lui Jamie a spus-o în film, la școală: «Copiii ăștia sunt imposibili!» De ce au ajuns copiii să fie «imposibili» pentru că vedem și în școlile de la noi din România acest tipar de copii fără limite?” a întrebat moderatoarea emisiunii Loredana Iriciuc.
Psihologul și psihoterapeutul Ana-Maria Zamfir a explicat cum schimbările din societate, supravegherea excesivă și dorința de control îi pot transforma pe copii în exact ceea ce ne temem: ființe imposibil de stăpânit.
„Copiii poate că aveau caracteristicile astea dinainte, numai că mediul nu era atât de controlat și ei nu erau atât de supravegheați”, a explicat Ana-Maria Zamfir în cadrul Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
„Tind să cred că toate metodele acestea de educație, care sunt foarte constrângătoare la un moment dat și foarte apăsătoare - în sensul că sunt monitorizați cu toate canalele, se observă foarte ușor toate comportamentele, sunt ochi peste tot, dacă nu sunt ochi umani, sunt cei electronici - ei cumva scapă din ce în ce mai greu cu anumite derapaje, să zicem, mici și devin imposibil din punctul nostru de vedere”, a mai adăugat experta.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Ana-Maria Zamfir atrage atenția asupra unui mecanism subtil, dar extrem de puternic: etichetarea.
„Ceea ce, la un moment dat, odată lansat ca și concluzie, poate să fie, în mod paradoxal, o direcție în care construim. Odată ce am etichetat ca fiind imposibili, îi tratăm ca fiind imposibili și ei cumva devin, pentru noi, imposibili”, spune psihologul.
Aici este cheia întregii probleme: percepția adultului modelează comportamentul copilului. Dacă în ochii noștri un copil este văzut ca „problematic”, fiecare gest al său va fi interpretat prin această lentilă. Și copilul, simțind această percepție, va răspunde la ea – poate prin retragere, poate prin opoziție, poate prin revolta de a nu fi înțeles.
Din această dinamică se naște un cerc vicios în care atât adultul, cât și copilul, își confirmă reciproc așteptările negative.
„Și cred că diferența asta de percepție, lucrurile trăite, experiențele, diferențele astea mari între generații se simt mai mult ca niciodată”, afirmă Ana-Maria Zamfir. „Și pentru noi pot fi imposibili, pentru că sunt altfel. Sunt foarte, foarte diferiți față de modalitatea noastră de a funcționa, deși nevoile de bază sunt aceleași pentru toată lumea.
Este foarte greu să înțelegem și ne este foarte greu să-i controlăm”.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Unul dintre cele mai puternice remarci făcute de Ana-Maria Zamfir a fost legat de intenția, poate inconștientă, a adulților de a-i stăpâni pe copii:
„Ei la un moment dat în serial nu au catalogat doar ca fiind imposibili și au zis sunt imposibil de stăpânit. Adică, de fapt, intenția noastră ar fi ca noi să-i stăpânim pe ei.
Ceea ce, până la urmă, la nivel uman, ar însemna că omul se zbate să iasă de sub această stăpânire, își dorește liberul arbitru, își dorește să se formeze, își dorește să se delimiteze, își dorește foarte mult să se simtă special, ca și cum are locul lui pe lumea asta, el este deosebit.
Cum spunea chiar personajul principal, Jamie, la un moment dat: toată lumea este așa sau oricine poate să facă asta, eu vreau să fiu altfel, sunt eu mai special, sunt eu deosebit? Și insista pe treaba asta de a afla care este percepția? Care este percepția doamnei psiholog, de exemplu? Ținea foarte mult la a afla ce are în gând, cum este el văzut de această doamnă care era frumoasă din punctul lui de vedere. Femeie. Regula 80-20, adică doar 20% dintre bărbați. El urmează să intre în etapa aceasta de bărbați, se pregătește cumva, este între. Odată copilul care este imprevizibil și este nerăbdător și pe de altă parte adultul care va deveni masculul.
Și acest procent care se vehiculează pe internet a devenit foarte interesant pentru acești băieți care trăiesc cumva în lumea asta de a fi respinși poate de o fată sau poate nu sunt atât de populari. Îmi doresc să fiu agreat, să fiu inclus, să ader la grupuri”.
„Deci, cumva ei par imposibili și pentru că există acest această diferență foarte mare între ce înțelegem noi și cum discutăm noi, cum facem ca și adulți, între adulți sau pur și simplu generațiile mai vechi care au experimentat altfel și au au funcționat fără această lume virtuală.
Iar ei au doar aceste două lumi și nu știm cum să-i stăpânim. Cum să facem noi să-i stăpânim pe ei, iar ei nu se vor lăsa stăpâniți, se vor lăsa educați, dar nu stăpâniți”, a mai spus Ana-Maria Zamfir.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
