Prevenirea narcisismului la copii: Strategii practice de parenting bazate pe descoperirile unui neurobiolog
Elianna Platt de la Child Mind Institute explică că a simți frică face parte uneori dintr-un proces normal și sănătos de creștere. Cu toate acestea, uneori, cei mici pot experimenta frica în exces, iar acest lucru poate fi legat de lipsa de autocontrol emoțional, o abilitate care se dezvoltă în jurul vârstei de 5-6 ani.
În aceste momente, sprijinul și îndrumarea părinților joacă un rol important. Ajutându-i să înțeleagă și să gestioneze frica, contribuim la dezvoltarea lor emoțională sănătoasă. Este important să fim conștienți că această emoție nu trebuie să fie suprimată, ci să fie înțeleasă și adresată într-un mod constructiv, adaptat vârstei și nivelului lor de înțelegere.
FOTO: pexels.com @Ketut Subiyanto
În această etapă importantă a dezvoltării emoționale a copiilor, trebuie să fim atenți la modul în care gestionăm fricile lor. Chiar dacă anumite situații par neînsemnate pentru adulți, pentru cei mici pot fi extrem de înfricoșătoare. Este responsabilitatea noastră, ca părinți, să nu subestimăm aceste temeri și să îi asigurăm pe cei mici că suntem acolo pentru a-i susține și proteja.
Cu toate acestea, există anumite afirmații pe care ar trebui să le evităm atunci când copiii se confruntă cu frica, pentru a nu le accentua anxietatea:
„Nu-ți fie teamă!” Desigur, dorim să îi ajutăm să depășească frica, dar este important să nu minimalizăm sau să le negăm sentimentele. În schimb, putem sublinia forța interioară a copilului, amintindu-i cât de puternic este.
„Ți-e frică de prostiile astea?” Chiar dacă ni se pare trivial, este important să nu discredităm temerile copiilor. Validarea emoțiilor lor contribuie la construirea încrederii și la gestionarea mai eficientă a fricilor.
„Wow... cât de înfricoșător... arăți ca o fetiță!” Etichetarea și stereotipurile de gen nu sunt benefice. Frica nu are gen, iar astfel de remarci pot crea confuzie și promova idei greșite.
„Mergi că nu se va întâmpla nimic!” Amenințările nu sunt soluția. Ele pot face ca micuții să se simtă rușinați pentru fricile lor și să încerce să le suprime pentru a evita nemulțumirea părinților.
„Închide ochii și dormi, nu este nimeni acolo!” Ignorarea fricii nu este o soluție durabilă. Este mai benefic să abordăm frica copilului cu empatie și să încercăm să înțelegem sursa acesteia.
„Ce vrei? Nu vezi că nu e nimic?” În loc să minimalizăm, putem să-i oferim sprijin și să discutăm cu copilul despre altceva pentru a-l distra și a-l calma.
„Cât de exagerat ești!” Critica și minimalizarea pot crea frustrare și stres la copii. În loc să le sugerăm că sentimentele lor sunt exagerate, putem încuraja deschiderea la discuție și găsirea unor modalități constructive de a gestiona frica.
Este esențial să construim un mediu în care copiii se simt liberi să își exprime temerile și să le gestionăm împreună, într-un mod care să le dezvolte reziliența și să promoveze o sănătate emoțională durabilă.
FOTO: pexels.com @Harrison Haines
Atunci când un copil se confruntă cu teama, este esențial să abordăm situația cu empatie și înțelegere. Frica lor nu este un capriciu voluntar, ci un răspuns la ceva ce nu pot controla în totalitate, dat fiind că le lipsesc încă instrumentele necesare.
Iată câteva sfaturi pentru a-i ajuta pe cei mici să depășească frica!
Validează-le emoțiile. Asigură-te că îi înțelegi și că le validezi sentimentele. Spune-le că este normal să se simtă speriați și că nu există nimic greșit în aceasta.
Însoțește-i. Fii prezent lângă copilul tău și oferă-i confortul unei prezențe familiare. Asta îl poate face să se simtă în siguranță și sprijinit.
Comunică cu ei. Vorbește cu copilul despre ceea ce îl sperie. Încurajează-l să împărtășească gândurile și temerile sale, astfel încât să puteți aborda împreună cauzele și soluțiile.
Îmbrățișează-l. O îmbrățișare caldă poate face minuni. Gesturile fizice de afecțiune transmit siguranță și sprijin, ajutându-l pe copil să se relaxeze.
Spune-i că este normal să simtă frică. Explică-i că frica face parte din viața fiecărui om și că este un răspuns normal la anumite situații.
Oferă alternative de confort. Identifică obiecte sau activități care îl pot calma, cum ar fi o jucărie preferată sau o poveste relaxantă.
Stabilește o rutină de seară liniștitoare. Un mediu liniștit înainte de culcare, cu activități relaxante, poate contribui la reducerea anxietății copilului în fața temerilor nocturne.
Prin abordarea cu înțelegere, comunicare deschisă și oferirea unui suport constant, putem ajuta copiii să gestioneze fricile într-un mod sănătos și să dezvolte reziliență emoțională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Experții de la Universitatea...
Psihologul Luciano Montero...
Cum se comportă fiul sau fiica...
Lumea poate fi un centru de...
Experții de la Universitatea...
Psihologul Luciano Montero...
Cum se comportă fiul sau fiica...