Când ar trebui să duci copilul la logoped / FOTO: freepik.com@freepik

Această perioadă ne permite să observăm ritmul în care cei mici își dezvoltă abilitățile de comunicare, sociale și cum evoluează în comparație cu colegii lor.

Este normal ca ritmul de dezvoltare să varieze de la un copil la altul în această etapă, fără ca diferențele să devină un motiv de îngrijorare.

Citește și Jocul care îi învață pe copii empatie, matematică, spirit de observație și orientare în spațiu. Psihopedagog Iuliana Baban: „E preferatul meu!” / VIDEO

Totuși, există situații în care părinții observă anumite semnale care ar putea indica o nevoie de sprijin profesional.

Fie că este vorba despre dificultăți de învățare, probleme legate de alimentație sau dificultăți de vorbire precum bâlbâiala ori întârzieri în dezvoltarea limbajului, logopedul poate avea un rol decisiv.

Sursa foto: freepik.com@freepik

Deși de multe ori ne gândim la logoped doar pentru corectarea pronunției, în realitate, acesta se ocupă de o arie mult mai largă, care include prevenția, evaluarea și tratamentul problemelor legate de auz, înghițire, vorbire, comunicare, limbaj și voce, nu doar la copii, ci și la adulți.

Deși în majoritatea școlilor publice din România nu există un logoped, multe instituții private și centre educaționale au început să colaboreze cu acești specialiști pentru a detecta timpuriu posibile dificultăți de limbaj sau comunicare.

Vezi și ”Dacă copilul va bea cu paiul va vorbi mai repede?”. Psihoterapeut Cristina Gemănaru: Vă mai spun un secret

Identificarea rapidă a acestor probleme poate contribui semnificativ la dezvoltarea armonioasă a copilului și la evitarea unor eventuale dificultăți pe termen lung în procesul de învățare.

Familiile pot merge la logoped atât preventiv, atunci când există suspiciuni de probleme, cât și atunci când există un diagnostic care indică necesitatea unui tratament.

Nu plânge, nu zâmbește și nu se bâlbâie

Sursa foto: freepik.com@freepik

Încă de la naștere, există semne care pot indica faptul că dezvoltarea copilului nu merge așa cum ar trebui. Astfel, până la vârsta de 6 luni, copilul ar trebui să se exprime prin plâns, fie când îi este foame, sete, durere, somn sau are nevoie de contact.

De asemenea, tipice pentru aceste luni sunt zâmbetul social și bâlbâitul, precum și reacțiile la vocea mamei. Orice bebeluș care nu se conformează acestor forme minime de exprimare ar trebui să consulte un specialist.

Dacă vorbirea este întârziată

Între 6 și 12 luni, este normal ca copiii să repete silabe precum ma-ma, ta-ta sau pa-pa și să înțeleagă concepte precum „bună” și „pa-pa”. Un semn de alarmă poate fi faptul că se exprimă doar cu vocale, nu participă la joacă sau nu răspunde la stimuli verbali.

Până la vârsta de 2 ani, este normal ca copiii să înceapă să își dezvolte limbajul, folosind în jur de douăzeci de cuvinte, inclusiv nume precum numele lor - pe care ar trebui să le recunoască - și cele ale mamei sau tatei.

Între vârsta de 2-3 ani, copiii înțeleg de obicei comenzile verbale și construiesc propoziții simple din două cuvinte, inclusiv întrebări de tipul „ce”.

Numărul de cuvinte din propoziții va crește până la vârsta de 4 ani, la fel ca și vocabularul lor.

Până la vârsta de 5-6 ani ar trebui să fie capabili să povestească experiențe și să înțeleagă ce li se spune. Altfel, ar fi un semnal de alarmă. Iar până la vârsta de 6 ani, limbajul lor ar trebui să folosească propoziții mai complexe pentru a relata experiențele suficient de clar pentru a fi înțeles.

Probleme de pronunție (dislaliile)

Sursa foto: freepik.com@freepik

Acestea sunt acele distorsiuni în pronunțarea uneia sau mai multor litere care, la vârste fragede, pot părea tandre și lipsite de importanță, deoarece fac adesea parte din învățarea naturală.

Cu toate acestea, atunci când sunt funcționale și cauzate de probleme de articulare sau de sunet, ele trebuie corectate împreună cu logopedul.

Pentru a face acest lucru, profesionistul prescrie de obicei o serie de exerciții cu limba și buzele sau chiar respirația, potrivit Bebe y Mas.

Bâlbâiala

Aceasta este o problemă care afectează fluența vorbirii și se distinge prin aceste întreruperi involuntare, repetiții și prelungiri ale unui cuvânt, consoană sau vocală.

Deși este o problemă care poate afecta 5% dintre copiii între 2 și 5 ani și care poate dispărea în mod natural, logopedul ne poate ajuta să știm dacă este ceva normal sau începutul unei adevărate bâlbâieli.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.