Care este „detoxifierea cu dopamină” pentru creșterea productivității Cecetător „Deficiențele de această substanță pot duce la tulburări precum depresia” / FOTO: freepik.com@freepik

Pe rețelele sociale, „detoxifierea de dopamină” este noul remediu miraculos pentru cei care doresc să devină mai productivi.

Popularizată în 2019 de psihologul Cameron Sepah, această practică susține o privare temporară de toate distracțiile pentru a stimula concentrarea și eficiența.

Citește și Aceasta este vârsta în care îți vei da seama că semeni cu părinții tăi, potrivit studiilor: „Acest fenomen are loc mai repede decât ne-am aștepta!”

A te îndepărta de sursele de plăcere pare să fie o idee atrăgătoare pentru mulți dintre adepți, dar experții în neuroștiințe avertizează: această abordare radicală nu este lipsită de riscuri. Care sunt implicațiile acesteia asupra creierului nostru și este cu adevărat benefică?

Neurotransmițătorul comunicării

Sursa foto: freepik.com@freepik

Numită greșit „hormonul fericirii”, dopamina este, de fapt, un neurotransmițător care facilitează comunicarea între neuroni. Deși este adesea asociată cu plăcerea, aceasta joacă un rol complex în motivație și gestionarea stresului.

„Detoxifierea de dopamină” se bazează pe o idee simplă: prin reducerea plăcerilor imediate, am elibera mintea pentru sarcini mai productive.

Această metodă, foarte în vogă în Silicon Valley, promite să „reseteze” creierul prin reducerea temporară a surselor de gratificare, fie prin intermediul rețelelor sociale, al mâncării sau al divertismentului.

Vezi și 7 semne că ești o femeie extrem de puternică și independentă

Dezechilibre și tulburări psihice

Cu toate acestea, după cum subliniază Lionel Dahan, un neurocercetător intervievat de MadameFigaro, această abordare simplifică excesiv rolul dopaminei în organismul nostru.

"Dopamina este, de asemenea, activată în caz de stres sau pedeapsă, deci nu este doar o pârghie pentru fericire”, explică el, potrivit Psychologies.

Sistemul dopaminergic variază foarte mult de la un individ la altul, iar privarea acestuia de toate funcțiile sale poate duce la dezechilibre și chiar tulburări psihice.

Armelle Rancillac, cercetător la Inserm, avertizează asupra pericolelor unei astfel de privațiuni: „Deficiențele de dopamină pot duce la tulburări precum depresia”.

Gestionarea distragerilor

Sursa foto: freepik.com@freepik

Există mai multe alternative pentru îmbunătățirea concentrării fără a recurge la privațiuni extreme. Cheia constă în gestionarea distragerilor externe care interferează cu obiectivele noastre interne.

"Creierul nostru are două rețele neuronale concurente: una reacționează la stimuli externi, cealaltă la obiectivele personale”, explică Lionel Dahan.

Prin dezactivarea notificărilor de pe dispozitivele noastre, de exemplu, ne consolidăm capacitatea de a rămâne concentrați pe prioritățile noastre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.