„Iubește-ți copilul! Nu este nimic mai dăunător pentru el decât să simtă că nu-ți pasă”, avertizează experții în parenting: „Rămân cicatrici pe viața!”
Această situație este des întâlnită pentru mulți părinți și poate fi însoțită de priviri recriminatorii din partea străinilor care par să învinovățească tatăl sau mama pentru comportamentul copilului lor. Cum să faci față acestor momente și cum să gestionezi criza de furie fără să cedezi la dorințele copilului?
Este important să abordezi această situație cu calm și înțelegere. Copiii pot avea crize de furie atunci când ating un nivel înalt de frustrare și nu știu cum să-și exprime aceste emoții.
S-ar putea să nu știm de ce, dar dacă suntem într-un supermarket, de exemplu, un motiv foarte des întâlnit este că vor dulciuri sau alte alimente pe care nu le dăm în mod normal sau pe care le rezervăm doar pentru ocazii speciale. Soluția ușoară este să le oferi bomboanele sau orice ei cer și să plecăm acasă fără stres, dar este contraproductiv să faci asta. Ce să faci atunci?
Când vine vorba de gestionarea crizelor publice ale copiilor mici, primul pas esențial este să rămâi calm, așa cum ne recomandă Anushik Harutyunyan, psiholog la Centrul Onelife. Orice părinte care a trecut prin asta știe că menținerea calmului nu este întotdeauna la îndemână, dar este foarte importantă.
„Un copil care se confruntă cu o criză de furie a atins un nivel atât de mare de frustrare încât nu știe cum să o exprime”, explică psihologul. Ca adulți, avem responsabilitatea de a identifica motivul din spatele crizei și de a încerca să empatizăm cu copilul. Ar trebui să evităm reacțiile precum nervozitatea, țipatul sau pedepsele, deoarece copiii nu fac aceste crize pentru a ne irita, ci mai degrabă pentru că este modul lor de a-și exprima frustrarea. În aceste momente, este greu, dar important să ne aducem aminte că ei se luptă cu emoții pe care nu le pot gestiona altfel.
Validarea emoțiilor copilului este un alt pas esențial în gestionarea crizelor lor, conform lui Harutyunyan. Pentru a face acest lucru, avem rolul de a-i oferi sprijin. Acest lucru subliniază importanța păstrării calmului anterior, deoarece copilul are nevoie să vadă că adultul de lângă el controlează situația.
Pașii de urmat sunt următorii: „ne așezăm la nivelul ochilor lor, îi privim cu atenție, îi ținem de mână sau îi îmbrățișăm, și le transmitem mesaje de calm și liniște, cum ar fi: `Încearcă să respiri încet`, sau `Ești foarte nervos, de aceea plângi, dar în curând va trece`. Prin aceste acțiuni, noi validăm emoțiile copilului și îi explicăm ceea ce simte (nervi, supărare, frustrare), chiar dacă, în funcție de vârstă, el nu va înțelege în totalitate aceste cuvinte. Este un mod de a-i arăta că suntem alături de el și că suntem acolo pentru a-l ajuta să-și regleze emoțiile”.
Pe lângă validarea emoțiilor copilului, este important să le oferim o explicație cu privire la motivul pentru care nu putem fi de acord cu cererea lor, cum ar fi solicitarea de a primi o ciocolată la care tocmai s-au uitat. După ce am furnizat această explicație, continuăm să folosim cuvinte liniștitoare și, în funcție de preferința copilului, oferim o îmbrățișare. Dacă copilul nu dorește o îmbrățișare în acel moment, trebuie să respectăm această dorință și să-i oferim spațiu.
Este esențial să le acordăm copiilor timpul de care au nevoie. Chiar dacă suntem presați de timp sau dorim ca furia lor să se încheie cât mai rapid, în special atunci când ne aflăm într-un loc public, să ne grăbim nu este o soluție. Criza de furie a copilului va dispărea mai repede dacă îi permitem să-și regleze emoțiile treptat și să se calmeze de unul singur. Este un proces care necesită timp și răbdare din partea noastră ca părinți.
Când te afli în situația în care ești înconjurat de priviri indiscrete sau comentarii din partea altor adulți în timp ce copilul tău trece printr-o criză de furie, este important să acționezi cu înțelepciune. Anushik Harutyunyan, psiholog, oferă sfaturi valoroase pentru a gestiona această situație delicată.
În primul rând, rămâi calm, indiferent de privirile critice sau comentariile din jur. Copiii mici pot avea momente de frustrare, plâns sau crize de furie și este esențial să te concentrezi pe a-ți ajuta fiul sau fiica să se liniștească, în loc să acorzi prea multă atenție celor din jur.
Harutyunyan subliniază importanța de a nu permite altor persoane, fie ele cunoscute sau străine, să încerce să intervină în mod inoportun. Încercările de a distrage atenția copilului de la furie pot, uneori, să fie contraproductive și să prelungească criza fără motiv. De asemenea, pot aduce stres inutil și pot face părinții să se simtă mai nervoși.
Așadar, psihologul transmite un mesaj clar oricui ar putea fi martor la o astfel de situație în locuri publice: nu se opri să te uiți, nu judeca și, mai important, nu încerca să intervii dacă familia nu solicită ajutor. Respectând acest principiu, putem ajuta la crearea unui mediu mai puțin stresant pentru părinți și copii în astfel de momente dificile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...
Temele pentru acasă sunt o...