Vezi versiune Desktop
Cum să le ofere părinții adolescenților forța de a depăși orice provocare: 5 strategii pentru construirea rezilienței!
Adolescența este o perioadă critică de creștere, marcată de schimbări semnificative la nivel fizic, mental, social și emoțional.
Tinerii sunt într-o etapă de redescoperire a lumii și de explorare a identității lor.
Pe măsură ce se confruntă cu provocările din școală, activitățile extracurriculare, prieteniile și noile responsabilități, vor întâmpina inevitabil dificultăți. Viața este plină de obstacole, factori de stres și greutăți, dar și de multe oportunități de a învăța și de a evolua.
Ca părinți și susținători, instinctul nostru este să intervenim pentru a-i proteja de căderi sau eșecuri – să le rezolvăm problemele. Cu toate acestea, nu putem să-i ferim de toate provocările.
Rolul nostru nu este să eliminăm lupta, ci să-i ajutăm pe adolescenți să-și dezvolte reziliența și încrederea în sine, astfel încât să știe că pot depăși orice obstacol, susține psihologul Robyne Hanley-Dafoe în rubricile psychologytoday.com.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Pe măsură ce lumea lor se extinde și încep să dezvolte conexiuni mai profunde cu ceilalți, este important să le amintim că au întotdeauna un loc sigur unde se pot întoarce.
Copiii trebuie să știe că acasă au o echipă – un sistem de suport solid care îi încurajează, îi ascultă și le oferă confort atunci când lucrurile devin mai dificile.
Continuă să îți faci timp pentru familia ta și să îi incluzi în activitățile de zi cu zi, chiar și atunci când își caută independența.
Acest lucru ar putea arăta astfel:
Arată curiozitate față de hobby-urile și interesele lor. Fii prezent și învață alături de ei pe măsură ce explorează și se implică în activitățile care le plac, demonstrându-le că îți pasă.
Stabilește rutine și ritualuri care le oferă un sentiment de confort și siguranță.
Planifică regulat cine de familie, seri de jocuri, nopți de film sau ieșiri.
Ține invitațiile deschise și reamintește-le că sunt întotdeauna bineveniți să se alăture.
De multe ori, copiii vin către noi nu pentru sfaturi, ci pentru a se simți văzuți și auziți. Ascultă-i cu adevărat, fără a încerca imediat să corectezi sau să rezolvi problema.
Nu toate conversațiile trebuie să fie despre provocările pe care le întâmpină.
Acest lucru ar putea arăta astfel:
Poartă conversații informale și adresează întrebări deschise despre ziua lor în timpul unei plimbări cu mașina, când pregătești cina sau când plimbați câinele. Aceste conversații sunt foarte eficiente pentru a-i face să se simtă confortabil și deschiși în a împărtăși.
Când vine la tine cu ceva de împărtășit, întreabă-l: „Căutați confort sau soluții?”
Validează-le sentimentele fără a încerca să repari situația. De exemplu, în loc să oferi soluții rapide, spune: „Mulțumesc că mi-ai spus. Te cred” sau „Sună destul de greu. Sunt aici pentru tine.”
Încurajează-i să găsească soluții la probleme, în loc să le oferi tu imediat răspunsurile.
Ajută-i să își înțeleagă ce pot controla și ce nu pot controla atunci când împărtășesc o provocare.
Așa cum am menționat, adolescența este o perioadă de auto-descoperire, independență și învățare prin experiență.
În calitate de părinți și susținători, este important să încurajăm această explorare și creștere pentru a-i ajuta să își dezvolte încrederea și o înțelegere mai profundă a cine sunt.
Acest lucru ar putea arăta astfel:
Înlocuiește avertismentele bazate pe frică cu încurajarea luării deciziilor. De exemplu, înlocuiește „Fii atent” cu „Gândește-te bine” sau „Alege cu înțelepciune.”
Sărbătorește efortul, nu doar rezultatele. Amintește-le că scopul este învățarea, iar învățarea este un proces imperfect.
Oferă-le noi experiențe și idei pentru a le lărgi orizonturile.
Încurajează-i să exploreze și să își urmeze pasiunile fără presiuni sau așteptări, oferindu-le sprijin pe măsură ce descoperă ce le place și ce le dă sens.
În calitate de părinți și susținători, suntem exemple pentru copiii noștri. Ei observă și învață multe din cuvintele, acțiunile și comportamentele noastre.
Putem modela obiceiuri sănătoase, practici de autoîngrijire și strategii de coping. Acest lucru este important în fiecare zi, dar mai ales atunci când ne confruntăm cu provocări și niveluri mari de stres, deoarece copiii învață din modul în care gestionăm situațiile dificile.
Acest lucru ar putea arăta astfel:
Practicați autocompasiunea. Fii amabil cu tine atunci când întâmpini dificultăți sau navighezi prin momente provocatoare, așa cum ai face pentru un prieten apropiat.
Modelează o mentalitate de creștere și o gândire pozitivă.
Poartă conversații deschise despre obiceiuri sănătoase și strategii de adaptare, și invită-i ocazional să adopte aceleași comportamente. De exemplu: „Mă duc la o plimbare pentru a-mi limpezi capul – vrei să vii și tu?”
Modelează rezolvarea problemelor verbalizând procesul de gândire atunci când abordezi o problemă cotidiană.
Încurajează-i să descopere comportamente și activități care le susțin bunăstarea și care le pot oferi o ieșire pentru emoțiile lor.
Comunică-le că a cere ajutor atunci când simt că este prea mult nu este un semn de slăbiciune, ci mai degrabă un semn de putere.
Gândirea noastră este direct legată de capacitatea noastră de a spera. Menținerea speranței ne ajută să protejăm un mediu intern pozitiv chiar și în fața obstacolelor și a eșecurilor.
Speranța întărește credința în abilitățile noastre și ne ajută să găsim o cale prin provocări. Este un catalizator important pentru atingerea obiectivelor noastre.
Studiile arată că adolescenții care sunt mai optimiști și au așteptări pozitive pentru viitor sunt mai puțin afectați de evenimentele negative și sunt mai înclinați să persevereze.
Putem alege să trăim vieți pline de speranță și să încurajăm aceleași comportamente și practici care favorizează speranța pentru noi înșine și pentru copiii noștri.
Acest lucru ar putea arăta astfel:
Încurajează-i să-și stabilească obiective pentru viitor și să creeze un plan pentru a ajunge acolo.
Amintește-le momentele în care au realizat ceva de care credeau că nu sunt capabili.
Împărtășește povești inspirate și pline de speranță din cărți, exemple de persoane pe care le cunoști, conținut digital sau din viața ta proprie.
Asigură-i că eșecurile sunt temporare și că greșelile nu le definesc.
Folosește un limbaj plin de speranță: „Știu că o să îți dai seama.” „Practica face mai bine.” „Vom trece peste asta.”
Arată-le ce speri pentru ei – amintește-le de atuurile, abilitățile, talentele și darurile lor unice, ajutându-i să vadă ce este posibil și viitorul strălucitor care îi așteaptă.
Promovarea rezilienței în rândul adolescenților presupune ajutarea acestora în dezvoltarea încrederii, abilităților, gândurilor și comportamentelor necesare pentru a face față provocărilor vieții.
Pe măsură ce ajung la vârsta adultă, ne dorim să se simtă capabili și plini de resurse – să creadă că pot face față situațiilor dificile și că vor ieși bine.
Deși este posibil să nu cunoaștem niciodată impactul complet al speranței, încurajării și sprijinului pe care le oferim, putem avea încredere că aceste gesturi le modelează viitorul în moduri semnificative și le dau puterea de a îmbrățișa posibilitățile strălucitoare ce le așteaptă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Elevii claselor a XII-a și a XIII-a se pregătesc pentru...
