Fotografie de la The Humantra/ Pexels

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceştia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulţii (34,5%), fiind afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate, informa în 2022 Ziarul Financiar.

Datele de mai sus sunt cel puțin îngijorătoare dacă le corelăm cu cele susținute de un celebru psiholog italian care susține că un copil defavorizat, care nu primește susținerea necesară din partea familiei, comunității și sistemului educațional, va acumula frustrare, spune psihologul Lorenzo Flori.

Această frustrare se va manifesta fie prin comportamente deviante, fie prin autoizolare și depresie, spun psihologul, iar în lipsa unor intervenții eficiente, acești copii devin adulți care se luptă să își găsească locul în societate, având dificultăți în relaționare, angajare și chiar în menținerea sănătății mintale.

Lipsa oportunităților: o povară pe umerii tinerilor

Într-un mediu defavorizat, accesul la educație de calitate, activități extracurriculare și resurse pentru dezvoltare personală este redus sau inexistent. Aceasta îi pune pe copii într-o poziție de dezavantaj încă de la început, limitându-le șansele de a se dezvolta armonios și de a atinge potențialul maxim.

Atunci când copiii cresc fără a avea parte de șanse egale, ei interiorizează ideea că nu sunt suficient de buni sau că nu merită mai mult. Aceasta generează o lipsă de încredere în sine care îi va urmări toată viața,” adaugă psihologul.

În mod paradoxal, lipsa acestor oportunități poate să ducă fie la o ambiție exagerată și la dorința de a demonstra contrariul, fie la o renunțare prematură, în care copilul își acceptă soarta fără a mai lupta pentru un viitor mai bun.

Ce fel de generații creștem?

Consecințele ignorării acestei probleme se resimt la nivel de societate. Dacă neglijăm să oferim suport copiilor defavorizați, riscăm să creștem o generație de adulți care nu vor putea să facă față provocărilor vieții moderne.

Acești adulți pot deveni mai predispuși la comportamente antisociale, la conflicte interpersonale și la probleme de sănătate mintală.

Educația nu trebuie să fie doar academică, ci și emoțională. Avem nevoie de o abordare holistică, care să includă sprijin psihologic, acces la activități care să dezvolte abilități sociale și emoționale și, nu în ultimul rând, un mediu care să le ofere copiilor speranța că viitorul lor poate fi mai bun decât prezentul.

Soluții pentru un viitor mai bun

Pentru a evita crearea unor generații frustrate, este esențial să investim în educație și în programe de sprijin pentru copiii defavorizați.

Aceasta înseamnă nu doar alocarea de resurse financiare, ci și implicarea activă a comunității, a școlilor și a guvernelor locale în asigurarea unui mediu propice dezvoltării copiilor.

De asemenea, este important să promovăm incluziunea socială, să reducem inegalitățile și să oferim tuturor copiilor șanse egale la o viață demnă.

Nu putem ignora aceste aspecte dacă ne dorim o societate sănătoasă și funcțională. Investiția în copii este o investiție în viitorul nostru colectiv.

În final, fiecare copil are potențialul de a contribui la un viitor mai bun, dar acest lucru este posibil doar dacă îi oferim sprijinul necesar pentru a depăși barierele pe care le întâmpină. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.