Corectarea cu roșu, un simbol al autorității sau al agresivității? Gândirea că „întotdeauna a fost așa și nu s-a întâmplat nimic”, demontată de cercetări! / FOTO: freepik.com @syda_productions

În ultimii ani, educația a cunoscut schimbări semnificative, nu doar în metodele de predare, ci și în micile aspecte care definesc experiența zilnică la clasă.

Un exemplu este chiar alegerea culorii cu care profesorii marchează greșelile elevilor. Subiectul a devenit și mai discutat după ce un videoclip TikTok al profesoarei Laura (@LauriMathTeacher) a devenit viral, stârnind critici pentru că a folosit roșul în corecturile sale, notează Ser Padres. Dar afectează cu adevărat pixul roșu stima de sine a copiilor?

Dezbaterea depășește simplele anecdote și ne provoacă să ne gândim asupra modului în care detalii aparent nesemnificative pot influența climatul educațional.

Se spune adesea că, pentru a sprijini dezvoltarea unei persoane, corectarea trebuie făcută în privat, iar lauda – în public.

Mai multe studii sugerează că utilizarea unor culori mai blânde ar putea reduce anxietatea și îmbunătăți percepția corecțiilor. Totuși, impactul real depinde mai degrabă de abordarea pedagogică generală decât de simpla alegere a culorii.

CITEȘTE ȘI Fobia școlară afectează tot mai mulți copii. „Elevii plâng, au greață și chiar varsă de frică”: Dr. Ioana Georgescu explică ce e acest fenomen îngrijorător / VIDEO

Culoarea roșie: simbol al autorității sau al agresivității?

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Dezbaterea privind utilizarea culorii roșii pentru corectarea examenelor, temelor și exercițiilor școlare nu este nouă, însă un studiu publicat în The Social Science Journal a readus-o în atenția publicului.

Cercetarea, realizată pe aproape 2.000 de elevi, a arătat că roșul este perceput ca o culoare „agresivă” și poate amplifica anxietatea atunci când este folosit pentru a marca greșeli.

Unul dintre motive este faptul că elevii tind să vadă corecturile în roșu ca fiind mai dure, mai ales atunci când nu sunt de acord cu ele.

Studiul a concluzionat că această practică nu contribuie semnificativ la procesul de învățare și nici la îmbunătățirea performanței academice.

În schimb, cercetătorii recomandă utilizarea unor culori mai blânde, precum verdele sau albastrul, care ar putea crea un mediu mai puțin intimidant și mai favorabil reflecției.

Laura, profesoara care a declanșat controversa, a răspuns criticilor cu ironie.

Într-un videoclip, ea a explicat că și-a întrebat elevii dacă se simt frustrați de corecturile în roșu, iar reacția lor a fost clară: „Mi-au râs în față.”

Din perspectiva ei, această dezbatere reflectă o tendință îngrijorătoare spre supraprotejarea copiilor: „Creăm o bulă de protecție. Ar trebui să ne preocupăm de probleme cu adevărat importante”.

Această discuție evidențiază o divizare clară între susținătorii metodelor tradiționale și cei care promovează schimbări bazate pe cercetări psihologice și pedagogice.

Impactul psihologic al culorii în educație

Psihologia culorilor arată că acestea pot avea un impact emoțional semnificativ. Roșul, de exemplu, este asociat frecvent cu avertismente și pericol, ceea ce poate explica de ce unii elevi îl percep ca fiind agresiv.

Cu toate acestea, efectul său depinde în mare măsură de context și de modul în care este utilizat. Dacă un profesor folosește roșul exclusiv pentru a marca greșelile, fără a oferi feedback constructiv, elevii sunt mai predispuși să-l asocieze cu o experiență negativă.

În contrast, tehnici precum „pixul verde”, care pune accent pe evidențierea reușitelor în locul greșelilor, câștigă tot mai multă popularitate.

Aceste metode au scopul de a cultiva o mentalitate pozitivă, încurajând elevii să repete comportamentele care le-au adus succes.

Pentru mulți profesori și părinți cu experiență, această discuție poate părea superficială. Timp de decenii, stiloul roșu a fost un simbol clar al autorității și corectitudinii, fără a fi pus la îndoială. Însă generațiile actuale sunt mai atente la aspectele legate de sănătatea mintală și bunăstarea emoțională a copiilor.

Unii educatori consideră această dezbatere o expresie a unei tendințe de hipersensibilitate în sistemul educațional. Așa cum spune Laura: „Întotdeauna s-a corectat cu roșu și nu s-a întâmplat nimic.”

Pe de altă parte, alți specialiști văd în această discuție o oportunitate de a regândi metodele tradiționale și de a le adapta la nevoile actuale ale elevilor.

SURSA FOTO: freepik.com @maryanaserdynska

Ce spune știința?

Pe lângă studiul publicat în The Social Science Journal, realizat pe aproape 2.000 de elevi, care a arătat că utilizarea culorii roșii pentru corectare a fost percepută ca agresivă și a generat o anxietate crescută, există și alte cercetări care analizează impactul culorilor asupra evaluării școlare.

Rezultatele acestui studiu au indicat că, atunci când elevii nu erau de acord cu corecțiile primite, marcajele roșii le păreau mai severe. Cercetătorii au concluzionat că această culoare nu susține învățarea și nu îmbunătățește performanța academică, motiv pentru care au recomandat folosirea unor culori mai blânde.

Alte studii sugerează că utilizarea unor culori neutre, precum albastrul, poate îmbunătăți relația profesor-elev. Unele școli au experimentat metode alternative, cum ar fi evidențierea reușitelor cu verde, în locul sublinierii greșelilor cu roșu, promovând astfel o abordare mai pozitivă.

Un studiu realizat de psihologul Jonathan Flombaum, de la Universitatea Johns Hopkins, a arătat că asocierea informațiilor cu anumite culori poate îmbunătăți memoria, iar roșul este una dintre culorile pe care creierul uman le reține cel mai ușor.

Este important de menționat că, deși aceste studii oferă perspective valoroase, eficiența metodelor de corectare variază în funcție de contextul educațional și de nevoile fiecărui elev.

În final, mai important decât culoarea stiloului este modul în care profesorii transmit feedback-ul. Un comentariu constructiv și empatic poate avea un impact mult mai mare decât orice cerneală, fie ea roșie sau verde.

Metode alternative de corectare

Există numeroase metode alternative pentru evaluarea examenelor, fără a fi nevoie de utilizarea unor culori specifice. Printre acestea se numără instrumentele digitale și platformele de corecție automată, care oferă rezultate instantanee și statistici detaliate, precum și software specializat pentru testele cu alegere multiplă, ce pot fi create și evaluate cu ușurință prin formularele Google.

În plus, există și metode de evaluare care merg dincolo de examenele și testele tradiționale. De exemplu, jurnalele de învățare permit elevilor să-și documenteze progresul și reflecțiile personale asupra procesului de învățare.

De asemenea, temele și proiectele oferă o oportunitate de a demonstra atât cunoștințele dobândite, cât și evoluția în timp.

În cele din urmă, indiferent de metoda aleasă, un aspect esențial rămâne neschimbat: corectarea și ghidarea elevilor reprezintă, înainte de toate, un act de grijă și susținere pentru dezvoltarea lor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.