Capcana hiperparentingului: Așezarea copiilor pe un piedestal este dăunătoare și îi creează stresați și nesiguri
La această întrebare a răspuns psihologul clinician și psihoterapeutul Ana-Maria Zamfir, subliniind că lipsa unui climat familial organizat și coerent poate conduce la apariția fenomenului de boreout.
„Boreout, de exemplu, ar putea fi un efect al unui climat familial în care nu există coerență, reguli. Elevul nu este urmărit cum se descurcă la școală.
Cum se descurcă copilul meu la școală? Își face sau nu-și face temele sau cum îi merge?” a spus Ana-Maria Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Experta a subliniat că acest fenomen afectează, în general, copiii care au prea mult timp liber nestructurat.
„Boreout este, în general, pentru copiii care scapă foarte mult timp liberi, nedirijați și nefăcând lucruri utile. Adică, aceștia care se obișnuiesc foarte mult cu distracția, cu timpul liber nedirijat.
Ei pot alege și fac doar activități care sunt plăcute sau care-s foarte confortabile. Și, atunci, în momentul în care îi expui la un efort, s-ar putea să li se pară foarte nemotivat, plictisitor și ajung poate la ceea ce auzim de obicei `nu mai vrea să se ridice din pat, stă toată ziua în pat, dacă nu stă în pat, stă pe telefon`”, mai spune Ana-Maria Zamfir.
SURSA FOTO: freepik.com @pressmaster
În continuarea discuției psihologul clinician a atras atenția asupra faptului că adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la fenomenul de boreout.
„Cea mai mare tentație este pentru vârsta adolescenței să se întâmple acest lucru pentru că ei au toate schimbările astea hormonale, ajung să capete suficient de multă experiență pentru viața asta de școală și noutatea vine prea puțin pentru ei, din punctul de vedere al materiilor, interesul pe care îl stârnesc ele ș.a.m.d.”, a explicat Ana-Maria Zamfir.
Experta a subliniat că adolescenții tind să petreacă mult timp în activități recreative, dar consumatoare de energie, cum ar fi vizionarea filmelor, navigarea pe internet sau jocurile online.
„Sunt acești copii care de obicei stau foarte mult timp la filme sau pe internet, pe Youtube, urmăresc canale diverse, petrec foarte mult timp jucându-se online. Adică, foarte multă activitate obositoare, dar plăcută. Acest copil nu se odihnește în momentul în care stă în zona asta de plăcere, de foarte mult timp stat pe ecrane”, a mai adăugat Ana-Maria Zamfir.
SURSA FOTO: freepik.com @olga_krivokoneva
Psihologul clinician și psihoterapeutul Ana-Maria Zamfir a subliniat o altă tendință preocupantă în rândul părinților din ziua de astăzi: limitarea socializării copiilor din dorința de a-i proteja.
„Nici măcar nu se mai socializează foarte mult, pentru că există o reacție a părinților. Din dorința de a-i proteja, să nu li se întâmple ceva în mediu exterior, având impresia - oarecum fondată - că afară se pot întâmpla lucruri.
Când traversează strada, ei pot fi într-un pericol. Realistic, pericolul nu este atât de mare, dar părintele îl trăiește, îl resimte numai când proiectează mental acest scenariu. El și-ar dori să țină copilul mai mult în casă, de exemplu”, a explicat experta.
Ana-Maria Zamfir a evidențiat că, în aceste condiții, copilul, odată „închis” în casă, nu mai are prea multe opțiuni de activități.
„În momentul în care închizi copilul în casă, el nu are foarte multe opțiuni. Și dacă tu ca părinte petreci mai mult timp la serviciu, este foarte probabil ca acest copil până la urmă să aleagă zona asta plăcută, confortabilă, pe care o încurajează cumva și părintele.
În loc să diversifice foarte mult experiențele, să stea foarte mult în relații, în conexiuni cu ceilalți copii, cu părinții, cu oricine se poate”, a mai spus experta.
SURSA FOTO: freepik.com @yunastudio
„Părinții îi duc pe copii în burnout educațional punând foarte multă presiune și aplaudând-i în momentul în care au succes tot timpul și poate impunând niște limite de genul acesta: `dacă ai luat 9 este o problemă`. Problema poate fi inclusiv o bătaie”, a mai spus Ana-Maria Zamfir.
Experta a adus în discuție efectele negative ale acestor reacții, care sunt deseori alimentate de dorința părinților de a-și motiva copiii prin frică.
„Adică, m-am supărat și ca să știi de frică, ori țipăm, ori agresăm. Agresăm ca să speriem copilul și el să facă ceea ce trebuie acolo, să aibă șansa aceasta la educație și să se ducă spre un viitor extraordinar, cu multe opțiuni profesionale. Sau poate să ne facă mândri că am reușit ca părinți, că avem un copil așa cum ne vedem pe noi”, a conchis Ana-Maria Zamfir.
URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...
Parentingul este, fără...
Conversațiile cu copiii mici sunt esențiale pentru...
Toată lumea își dorește să fie percepută ca o persoană...