EXCLUSIV

Cum ne dăm seama că micuțul are autism? Dr. Georgescu: „Semnele se observă și de la 1 an. Părinții trebuie să fie atenți la ACESTE aspecte!” / FOTO: freepik.com @standret

Ea a explicat că termenul „spectru” se referă la variații extinse în afectare, de la copil la copil. Un exemplu este tulburarea Asperger, considerată o formă înalt funcțională în spectru, unde copiii prezintă deficite minime în comunicarea verbală, iar comportamentul este puțin afectat. Cu toate acestea, ei întâmpină dificultăți semnificative în relațiile sociale și în formarea de legături profunde. În contrast, copiii cu autism infantil, cei mai grav afectați, pot să nu vorbească, să pară că nu observă cei din jur, și să aibă un comportament neobișnuit și repetitiv. Abilitățile lor variază de la supradotare într-un domeniu la deficiențe severe în învățare, gândire și rezolvare de probleme.

„Termenul de `spectru` se referă la faptul că există grade foarte variate de afectare, de la un copil la altul. De exemplu, copiii cu tulburare Asperger, care este considerată o formă înalt funcțională în cadrul spectrului, prezintă deficite minime în comunicarea verbală, comportamentul este foarte puțin afectat, dar au dificultăți semnificative în stabilirea relațiilor cu cei din jur și în formarea de legături profunde cu cei de vârstă lor. Cei mai sever afectați din spectru sunt copiii cu autism infantil. Aceștia nu vorbesc, par că `nu îi observă` pe cei din jur, se poartă că și cum i-ar ignora, au un comportament neobișnuit, bizar, restrictiv și repetitiv în majoritatea situațiilor și dificultăți majore cu învățarea lucrurilor noi. Abilitățile de învățare, gândire și rezolvare a problemelor persoanelor cu autism pot varia de la a fi supradotați într-un anumit domeniu la a avea deficiențe severe.

Copiii cu TSA pot avea interese particulare, hipersensibilitate senzorială, selectivitate alimentară. Ei, în general, nu se uită în ochii oamenilor, nu răspund atunci când sunt strigați, prezintă o întârziere în dezvoltarea limbajului sau un limbaj atipic, nu înțeleg limbajul non-verbal și au dificultăți să interacționeze cu cei din jur. Ei au o rigiditate cognitivă foarte mare și o inteligență emoțională scăzută. Copiii cu această tulburare pot fi foarte diferiți între ei, că urmare, unii vor avea nevoie de mult ajutor în viața de zi cu zi, în timp ce alții de mai puțin.

Părinții ar trebui să înțeleagă că acești copii sunt particulari, învață în mod diferit și este nevoie de timp pentru găsirea celui mai potrivit program de terapie adaptat nevoilor copilului lor.  De asemenea, ar trebui să înțeleagă că aceștia pot întâmpina probleme la școală, la angajare, se pot izola social sau pot fi victimele bullyingului, iar capacitatea lor scăzută de adaptare la schimbări le va afecta semnificativ dispoziția/viața. Este o tulburare cronică ce s-ar putea să dureze toată viața”, a explicat Ioana Georgescu, medic psihiatru pediatru la clinica The Mind.

Citește și Principalele simptome ale ADHD. Dr. Georgescu: „Inatenție, hiperactivitate și impulsivitate. Multă lume crede că se vindecă la vârsta adultă” / VIDEO

Semnele tulburărilor din spectrul autist

SURSA FOTO: freepik.com @dekazigzag

Psihiatrul pediatru Ioana Georgescu a adus în atenție semnalele de alarmă legate de spectrul autist. Medicul a explicat că aceste semne pot fi observate încă de la vârsta de 12 luni, iar unele devin evidente după vârsta de 2 ani. Printre semnele de alarmă identificate de dr. Ioana Georgescu se numără faptul că un copil de 12 luni ar putea să nu răspundă la nume, să nu prezinte o reacție sau să nu zâmbească în răspuns la zâmbetul acordat și să evite contactul vizual. După vârsta de 2 ani, părinții ar trebui să fie atenți la absența vorbirii sau integrării la creșă/grădiniță, agitația în medii străine, reacții intense la schimbări minore în rutină și comportamente repetitive, cum ar fi fluturarea din mâini, săritul/țopăitul sau învârtitul în cerc, precum și deschiderea/închiderea repetitivă a sertarelor sau ușilor, fără un scop aparent.

„Semnele se pot observa de la 12 luni. Atunci copilul poate nu răspunde la nume, nu are o reacție sau nu zâmbește că răspuns la zâmbetul acordat și nu privește în ochi. Multe din simptome devin evidente după vârstă de 2 ani. Părinții adesea se alarmează în jurul vârstei de 2 ani, când copilul nu vorbește sau nu se integrează la creșă/grădiniță, se agită în medii străine, se supără la schimbări minore în rutină sau prezintă mișcări corporale anormale, precum fluturatul din mâini, săritul/țopăitul sau învârtitul în cerc sau închide/deschide sertare sau uși repetitiv, fără vreun scop anume. În ceea ce privește sindromul Asperger, acesta se diagnostichează mai târziu, de obicei când copilul merge la școală, iar dificultățile sale de socializare devin mai evidente. Până atunci, părinții observă doar rigiditatea cognitivă a acestuia, adesea afirmă `a fost încăpățânat de mic`, `vrea să facem numai cum vrea el`, `are fixuri`, `nu e prietenos`, `nu împarte nimic cu nimeni`, `nu a fost niciodată un copil sociabil, îi place mai mult să stea singur, nu merge la copii`”.

Foarte mulți părinți care nu-și dau seama că copilul lor are autism vin la medic spunând că este copilul extrem de agitat, nu stă la grădiniță sub nicio formă, devine agresivi, bate toți copiii. Ce se întâmplă? El de fapt se sperie foarte tare într-un context social pe care nu îl cunoaște. Și copiii de genul acesta, cel mai probabil au o tulburare de spectru autist, nu se adaptează la grădiniță, nu bagă în seamă copiii din jurul lor. Lucrul acesta ar trebui urmărit”, a precizat dr. Georgescu.

Vezi și Psihiatrul pediatru Ioana Georgescu, despre semnalele de alarmă în etapele dezvoltării cognitive ale bebelușului: „Acestea sunt motive de îngrijorare!” / VIDEO

Cât de importantă este intervenția timpurie?

SURSA FOTO: freepik.com @krakenimages.com

Psihiatrul pediatru Ioana Georgescu a subliniat importanța intervenției timpurii în gestionarea tulburărilor din spectrul autist. Ea a afirmat cu fermitate că intervenția în stadiile incipiente ale vieții unui copil este esențială, adăugând că, cu cât un copil are acces mai devreme la un program personalizat și intensiv de terapie, cu atât mai favorabilă va fi evoluția sa. Cu toate acestea, Ioana Georgescu a evidențiat o realitate dureroasă: nu există un tratament care să vindece complet tulburarea de spectru autist. În ciuda acestui fapt, ea a subliniat că funcționarea copiilor în societate poate fi parțial îmbunătățită prin intermediul terapiei adecvate și personalizate.

„Foarte importantă! Cu cât un copil are acces mai devreme la un program personalizat și intensiv de terapie, cu atât va fi mai bună evoluția lui. Din păcate nu există un tratament care să vindece complet tulburarea de spectru autist, funcționarea lor în societate poate fi doar parțial îmbunătățită”, a mai spus dr. Ioana Georgescu.

Urmăriți emisiunea integral:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.