Când ar trebui să ne îngrijoreze tristețea copiilor. Psiholog: ”Nu mai știm să ne creștem firesc copiii”
”Nu”-urile ne educă și ne pregătesc pentru a face față vieții! Gândiți-vă la toate acele limitări cu care ne confruntăm de-a lungul existenței noastre și la toate vârstele. Practic, „nu” nu este altceva decât o limitare în a face ceva ce ne-am dori.
Important de reținut un aspect: prea mulţi „da, poți” însemna transformarea într-un copil egoist care va crede că totul i se cuvine. Va acumula frustrări de fiecare dată când i se va spune NU.
Prea mulţi NU vor transforma copilul într-o persoană negativistă care va face din NU centrul universului său. Iar de aici vor rezulta alte frustrări.
Aşadar, o balanţă echilibrată între DA şi NU este cheia în educaţia copiilor.
Rețineți și că un copil are nevoie să exploreze. El vrea să atingă totul, să desfacă, să guste și să miroasă, utilizându-se de toate simțurile.
Pentru mama și tata este o treabă dificilă. A-ți pune copiii în fața „nu-ului” încă de la o vârstă fragedă îi ajută să trăiască mai bine în prezent dar și, mai ales, în viitor.
Pentru a învăța cum să spun nu copiilor vom folosi 5 CUVINTE CHEIE:
Claritate: regulile, nu, limitele trebuie explicate și motivate. De exemplu, dacă decideți că copilul nu trebuie să-și scoată căciula, încercați să nu spuneți doar „nu o scoateți!”. Cu riscul de a fi nevoit să o repetați de multe ori, explicați-i de ce ar trebui nu-și dea jos căciula.
Concreteță: copilul trebuie să fie capabil să înțeleagă că NU e NU și să aibă abilitățile de a-l respecta. Nu îi vei spune unui copil de opt luni să nu mănânce cu mâinile, dar cu siguranță poți lucra la asta cu un copil de doi ani.
Consecvență: poate cel mai dificil, regula nu trebuie să se schimbe niciodată, nici măcar în funcție de starea de spirit a adulților. Ca să fie clar, dacă stabilești că desenele animate sunt vizionate o oră pe zi, acea oră nu ar trebui să crească când ești obosit sau dacă copilul protestează.
Foto: Monstera Production/ Pexels
Exemplu: amintiți-vă că voi, adulții, sunteți primii care dați un exemplu bun. Dacă interziceți tableta în timp ce mâncați, nu pierdeți timp privindu-vă smartphone-ul sprijinit pe masă.
Consecință: Pentru a dezvolta simțul responsabilității la copil, este important ca acesta să înțeleagă că, în caz de neascultare, ceva se va întâmpla. Sfatul este să verbalizezi ce s-ar putea întâmpla cu starea ta emoțională: „știi că dacă se întâmplă acest lucru mă voi enerva, chiar dacă nu-mi place”.
Atunci când copiii nu acceptă nu, apare cea mai dificilă provocare dintre toate, aceea a fermității educaționale. Trebuie să ai puterea de a rămâne ferm în poziția ta.
Diferența va fi făcută de modul tău de a acționa:
- Nu lăsa furia ta să te învingă
- Nu țipa
- Stai calm
Cu un ton normal al vocii, în același timp foarte ferm, întâmpinați frustrarea pe care o trăiește copilul în acel moment, demonstrați că îl înțelegeți și vă mențineți autoritatea:
„Înțeleg că ești foarte supărat și că ai vrut să continui să joci, aș fi și eu supărat în locul tău, dar acum – îmi pare rău – trebuie să ne oprim”. S-ar putea să fie nevoit să o repeți de mai multe ori, încearcă să o faci mereu în același mod și vei vedea că copilul va fi surprins de calmul de care dai dovadă și pe care îl vei înțelege.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Parentingul este, fără...
Cunoașterea personalității...
Gândirea distorsionată este o tendință comună a minții...
Parentingul este, fără...
Conversațiile cu copiii mici sunt esențiale pentru...
Toată lumea își dorește să fie percepută ca o persoană...