Vezi versiune Desktop
Ce înseamnă când un copil folosește întotdeauna aceeași culoare în desenele sale, conform psihologiei
Căci, pe lângă bucuria sărbătorii, un subiect adesea discutat în jurul Paștelui este tocmai acest mic detaliu lingvistic: Paști sau Paște?
În primul rând, este important să clarificăm că, din punct de vedere etimologic, termenul „Paști” provine din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah, care înseamnă „a trecut”.
Citește și De Paște, în familie: Jocuri și activități care vor aduce zâmbetul pe buzele celor mici
Evreii numesc această sărbătoare Pesah, celebrând libertatea lor și azimele, în amintirea trecerii prin Marea Roșie, când au fost eliberați din robia egipteană.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Această sărbătoare este celebrată anual pe 14 Nisan, adică prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Dar care este legătura între acest termen, care desemnează un eveniment din Vechiul Testament – trecerea evreilor prin Marea Roșie – și Praznicul Învierii Domnului?
Este important de menționat că, deși există o coincidență cronologică și o asemănare de denumire între aceste două evenimente, motivul sărbătorii creștine este diferit: este vorba despre eliberarea tuturor popoarelor din robia păcatului și a morții prin Învierea lui Hristos, potrivit Doxologia.
În ceea ce privește forma corectă a termenului folosit pentru sărbătoarea Învierii, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția a II-a, revizuită și adăugită) confirmă că ambele forme – Paște și Paști – sunt acceptate ca fiind corecte.
Vezi și Cum să discuți cu cei mici despre Paște pe înțelesul lor
În Sfânta Scriptură, Paștele evreilor era însoțit de consumul de azimă (pâine nedospită), alături de miel și vin.
Creștinismul a adăugat noi semnificații acestor elemente, explicând că mielul reprezintă pe Hristos, care își aduce jertfa, iar pâinea pregătită înainte de Înviere – pasca – și vinul simbolizează, de asemenea, sacrificiul Mântuitorului.
SURSA FOTO: Freepik.com@EyeEm
Filologul român George-Mihail Pruteanu oferă o explicație pentru confuzia între Paști și Paște, arătând că aceasta provine din cuvântul pasca, al cărui plural este paști sau păști, după modelul verbelor „a paște” (să paște, să paști) sau „a naște” (să nască, să naști).
În limbajul vorbit, a apărut nevoia unui singular pentru a face referire la o singură zi din cadrul sărbătorii Paștelui, astfel luând naștere termenul „Paște”.
Deşi variază ca formă în cadrul vocabularului limbii române, Biserica recomandă utilizarea formei Paşti, așa cum se regăsește ea atât în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581 („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), în Noul Testament din 1648 („sărbătoarea azimelor care să cheamă Paştile”), cât şi în Dicţionarul religios, publicat în 1994 de către Ion M. Stoian:
„Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”.
În limbajul uzual, ne confruntăm cel mai des cu dilema aceasta – Paşte/ Paşti – atunci când vrem să le facem urări celor dragi. Dar putem evita acest lucru foarte ușor, vorbindu-le despre ceea ce semnifică, de fapt, Paștile.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Astfel, în loc să le urăm apropiaților noștri clasicul „Paşte/ Paşti fericit!”, le vom dori, mai degrabă, să poarte în suflet, gând și faptă bucuria Învierii și să mărturisească Lumina lui Hristos, Cel care a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Adolescence, producția de pe Netflix, a devenit rapid...
