„Dacă al meu copil face sport, va fi mai bun la matematică?” Acesta este răspunsul unui cercetător / FOTO: freepik.com @NicoBecker

Funcțiile executive (raționament, planificare, stabilire de obiective, luare a deciziilor etc.) joacă un rol fundamental în învățare, în special la matematică.

Dar ce impact real au sportul și activitatea fizică asupra cunoștințelor?

Există vreo asociere între practicarea activității fizice de către copii și performanța lor la matematică?

Javier Tubío Ordóñez, cercetător în grupul de cercetare „Neuroedu” de la UNIR, răspunde la aceste întrebări pe baza unei revizuiri sistematice a literaturii științifice privind legătura dintre practica sportivă și performanța la matematică, iar răspunsul său este răsunător, notează ABC.es.

„Da”, spune acest expert. Acest subiect este studiat de câțiva ani, iar dovezile generale indică faptul că exercițiul fizic are un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive. În plus, ceea ce este și mai relevant, inactivitatea sau „o atitudine sedentară” poate avea efecte negative care depășesc sănătatea fizică, afectând și performanța cognitivă și academică.

Parțial, explică el, „acest lucru se poate datora faptului că activitatea fizică încurajează dezvoltarea anumitor fenomene neuroprotectoare și favorizează plasticitatea neuronală, cum ar fi concentrarea în sânge a anumitor factori de creștere, îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral sau creșterea arborizării dendritice.”

„Copiii care practică activitatea fizică în mod regulat au un volum mai mare de substanță cenușie”

S-a demonstrat, spune Tubío Ordóñez, „că copiii care practică activitatea fizică în mod regulat au un volum mai mare de substanță cenușie în zone ale creierului foarte implicate în învățare, cum ar fi hipocampul și cortexul frontal, și prezintă, de asemenea, o mai mare integritate a substanței albe, în general, decât copiii sedentari. Pe de altă parte, excesul de greutate, o consecință directă a unui stil de viață sedentar, este legat de o scădere a volumului cortical din aceleași regiuni.”

Pentru a ne înțelege puțin mai bine, conceptul de funcții executive poate fi, într-un anumit fel, suprapus peste ceea ce înțelegem cu toții prin inteligență, adică toate acele abilități pe care le dezvoltăm pe măsură ce ne maturizăm și care ne permit să ne controlăm, să ne organizăm și să ne reglementăm. Aceste abilități ne ajută să ne adaptăm din ce în ce mai bine mediului, să găsim mai rapid soluții la probleme și să atingem un obiectiv mai eficient.

SURSA FOTO: freepik.com @pvproductions

„Funcțiile executive pot influența performanța matematică”

Există multe moduri în care funcțiile executive pot influența performanța matematică. De exemplu, este important să poți regla comportamentul pentru a inhiba gândurile sau emoțiile irelevante atunci când trebuie să reții informații importante pentru o operație matematică, astfel încât să nu apară interferențe.

De asemenea, este necesar să fii capabil să organizezi pașii unei probleme și să îi structurezi pentru a ajunge la soluția corectă, sau să ai flexibilitate cognitivă pentru a comuta între diferite strategii de rezolvare a problemelor.

Toate acestea sunt abilități care se perfecționează treptat în timpul dezvoltării și sunt tipice pentru ceea ce mulți includ în funcțiile executive.

Atunci când suporturile fiziologice ale acestor abilități nu sunt suficient de dezvoltate, copilului îi va fi greu să aibă performanța matematică așteptată pentru vârsta lui. Prin urmare, influența exercițiului fizic asupra matematicii ar fi prin intermediul funcțiilor executive, care ar acționa ca o variabilă mediatoare.

Practicarea sportului trebuie să aibă loc înainte de a ne apuca de matematică sau vorbim despre un beneficiu pe termen lung?

Dintre toate cercetările pe care le-am revizuit, am găsit un singur studiu care a constatat îmbunătățiri ale performanței la matematică după o singură sesiune de exerciții fizice. Este studiul realizat de echipa lui Erin K. Howie în 2015, în care grupuri de copii au fost expuse la ședințe de exerciții moderate de 10 și 20 de minute în pauzele de curs într-o singură zi, obținând rezultate mai bune la testele de fluență la matematică decât copiii care, în aceleași pauze, au fost repartizați la activități sedentare.

În restul cercetărilor în care am găsit o relație între exercițiul fizic și îmbunătățirea cognitivă, observăm că aceasta este întotdeauna pe termen lung, fie în cadrul programelor de promovare a activității fizice pe termen lung, fie atunci când comparăm grupuri de copii care au practicat sport în mod recurent de-a lungul vieții cu grupuri de copii cu un stil de viață mai sedentar.

Care ar fi cea mai bună practică sportivă pentru a promova aceste abilități cognitive despre care vorbiți? Ne referim doar la sporturi de echipă sau pot fi și cele efectuate singur?

Deși dovezile sugerează că practicarea oricărui exercițiu fizic va duce la îmbunătățiri la diferite niveluri, multe dintre studiile pe care le-am analizat susțin că programele în care activitatea fizică este concepută ca fiind solicitantă din punct de vedere cognitiv sau „îmbogățită” au oferit beneficii mai mari, în special în ceea ce privește abilitățile considerate funcții executive.

Practicarea sporturilor în care este necesară respectarea regulilor va necesita un nivel mai ridicat de vigilență atențională. Sporturile cu un adversar sau în echipă vor antrena abilități precum anticiparea, inhibiția, flexibilitatea cognitivă sau capacitatea de a face inferențe despre comportamentul celorlalți, toate fiind abilități fundamentale care pot fi generalizate la alte domenii ale vieții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.