Vezi versiune Desktop
Daniela Gavankar: „Copilul nu e traumatizat de divorț, ci de lupta dintre părinți, care nu reușesc să-și gestioneze lucrurile ca doi adulți și îl pun la mijloc!” / VIDEO
Daniela Gavankar, psiholog și profesor universitar, a explicat în cadrul Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro, că divorțul nu este, în mod obligatoriu, o traumă pentru copil.
Trauma vine din felul în care părinții aleg să prezinte și să trăiască această separare.
Dacă divorțul este expus ca o tragedie, o catastrofă, un război emoțional, atunci copilul resimte toate aceste emoții negative. Dacă, în schimb, părinții îi oferă o perspectivă de echilibru, dacă îi explică tranziția ca pe o schimbare necesară pentru binele tuturor, copilul poate integra mai ușor noua realitate.
Divorțul vine cu schimbări. Și, așa cum explică Daniela Gavankar, copiilor nu le plac schimbările bruște – fie că este vorba despre o nouă grădiniță, o nouă bicicletă sau un nou stil de viață.
„Impactul divorțului, ca multe alte lucruri din viața unui copil, depinde de modul în care părinții vorbesc și transmit această idee copilului.
Dacă transmiți această idee a divorțului din victimizare, suferință, furie, război, atunci cu siguranță că este foarte greu de suportat pentru copil.
Dacă, însă, prezinți prezentul și viitorul ca fiind o etapă bună care urmează în viața tuturor celor implicați, atunci copilul poate să integreze mult mai ușor această experiență.
Deci, depinde foarte mult cum este prezentată și ce află copilul despre ce urmează să se întâmple.
Sigur că este greu. Divorțul este greu pentru că vine și schimbă lucrurile.
Copiilor nu le place nici să schimbe grădinița, nici să-și schimbe bicicleta, dar să-și schimbe obiceiurile de viață. Și atunci depinde foarte mult de modul în care părinții sunt capabil să stea de vorbă cu copilul, ce îi spun, cum îi spun și cum îl pregătesc, de fapt, pentru ce va urma”, spune Daniela Gavankar.
Soluția unei tranziții mai ușoare este modul în care părinții își pregătesc copilul pentru ceea ce urmează.
„Sunt părinți echilibrați care reușesc să transmită copilului faptul că luăm această decizie de despărțire pentru ca să urmeze ceva mai bun în viețile noastre. Însă, sunt părinți care prezintă lucrurile într-un mod catastrofic și, atunci, copilul evident că înțelege catastrofa care îi este prezentată”, mai adaugă experta.
SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection
„Și cum să explici unui copil, sănătos vorbind, că părinții nu mai pot fi împreună, dar vor continua să-l iubească?” a întrebat moderatoarea Loredana Iriciuc.
Diferențele de vârstă sunt importante. Un copil de 5 ani va înțelege divorțul într-un mod diferit față de un adolescent. Cei mici se adaptează mai repede dacă li se explică lucrurile simplu, clar și cu siguranță că părinții rămân alături de el.
„Îi spui diferit unui copil de 5 ani vs. unui copil de 16 ani.
Cu cât mai mic e copilul, cu atât mai repede el va înțelege, pentru că n-a avut timp să trăiască foarte mult obiceiurile familiei așa cum sunt și, atunci, dacă lucrurile sunt transmise cu sinceritate, cu așezare, cu echilibru, deci, se desparte și n-o să mai locuiască în această casă mama și tata, dar eu, mamă, rămân mama ta.
Dacă te-am dus la grădiniță, te duc și de astăzi încolo. Tatăl rămâne tatăl tău, dacă te-a luat de la grădiniță, te ia și de astăzi încolo.
Însă, sinceritatea este foarte importantă.
La copiii mai mari, de exemplu la adolescenți, de multe ori se întâmplă că dacă situația a fost foarte rea în casă 10-15 ani, adolescentul s-ar putea la momentul în care prinde putere să le spună el: divorțați, domnule, că nu se mai poate atâta tensiune și atâtea certuri în casă”, subliniază Daniela Gavankar.
O altă perspectivă importantă adusă în discuție de Daniela Gavankar este aceea că divorțul este o realitate din ce în ce mai prezentă în societatea modernă. Oamenii trăiesc mai mult decât acum 100 de ani, evoluează diferit și, de multe ori, își doresc lucruri noi după ani de conviețuire.
„Divorțul, de fapt, este foarte greu pentru un copil, dar nu în modul tragic în care este prezentat uneori, ca și cum s-a terminat viața.
Divorțul este foarte prezent în viețile noastre. Trăim mult mai mult decât trăiau oamenii acum 100 de ani. Trăim câteva etape ale vieții. Primii 20 de ani de viață învățăm, apoi ne căsătorim într-o anumită etapă a vieții și evoluăm în direcții diferite.
La un moment dat, după 10 - 20 de ani de trai cu aceeași persoană, ne dăm seama că am evoluat diferit, că ne dorim poate alte lucruri.
Și atunci această schimbare nu este neapărat prevestitoare de lucruri rele”, mai spune specialista.
„Chiar am și auzit la un moment dat pe cineva spunând că există divorțul din cauza problemelor - acolo unde există infidelitate, alcoolism, agresivitate, gelozie - dar există și divorțul de bine - atunci când oamenii vor să-și lăgească perspectivele, vor să se dezvolte, unul vrea și unul nu vrea.
Și, atunci, în momentul în care ai alte aspirații, alte proiecte de viață, ai aripile mult mai mult întinse și unul dintre parteneri nu dorește să te mai acompanieze pe drumul respectiv, atunci oamenii nu mai stau împreună pentru că nu mai sunt dependenți unu de altul”, mai subliniază Daniela Gavankar.
SURSA FOTO: freepik.com @dikushin
Dincolo de orice explicație abstractă despre relații și incompatibilități, copilul are o întrebare fundamentală: „Ce se întâmplă cu mine?”
Părinții trebuie să ofere răspunsuri clare, liniștitoare. Cu cât aceste răspunsuri sunt detaliate și gestionate cu maturitate, cu atât copilul va simți mai puțin impactul negativ al divorțului.
„Și atunci, ca niște oameni adulți maturi ar trebui să gestioneze această problemă a copilului: ce facem cu copilul care este al amândurora, cum îi prezentăm asta? Pentru că toată lumea vrea binele copilului.
Dar cum îi spunem că ne vom ocupa de el?
Copiii sunt foarte bine ancorați în concretul vieților, ei vor să știe ce se va întâmpla cu ei. Da, ce se întâmpla cu tine, mamă? Ce se va întâmpla cu tata? Dar, mai mult decât atât, ce se va întâmpla cu mine? Unde va fi casa mea? Cine va avea grijă de mine?
Cu cât mai multe, mai sănătoase și mai frumoase asigurări primește copilul că cei doi părinți îl vor îngriji, cu atât mai ușor ia el această această hotărâre”, susține Daniela Gavankar.
„De exemplu, dacă divorțul se întâmplă atunci când copilul are vârsta de 10, 12, 13, 14 ani, atunci ei deja încep să experimenteze relații, le place de cineva, nu le mai place de acel cineva, dar trec și ei prin divorțurile lor, ca să zic așa, și pot să înțeleagă.
Când ai o discuție onestă și spui uite, noi ne certăm, nu ne mai înțelegem, nu ne mai placem, copilul poate să înțeleagă pentru că a trecut și el prin relații și despărțiri la nivelul vârstei lui și atunci înțelege ce se întâmplă.
Noi subestimăm de multe ori copiii și ne gândim că li se dărâmă viața și universul și n-o să mai poată să treacă peste. Dar copiii pot să treacă mult mai ușor alături de niște părinți sănătoși și care își doresc binele copilului”, mai spune specialista.
Din păcate, în multe cazuri, divorțul nu este doar o despărțire, ci devine un teren de luptă. Copilul este prins între reproșuri, conflicte și manipulări. Devine o monedă de schimb, un pion pe tabla de șah a răzbunării dintre părinți.
„Sunt foarte multe cazuri când în divorț copilul devine o monedă de schimb, o armă, și astea sunt cazuri foarte grele pentru copil. Deci, acolo copiii sunt traumatizați cu adevărat, nu de divorț, dar de lupta dintre cei doi părinți care nu reușesc să-și gestioneze lucrurile ca doi adulți și pun copilul la mijloc între ei.
Acolo este într-adevăr foarte greu. Deci, până la urmă, părintele dă tonul, părintele gestionează situația și o transmite copilului și de modul în care părintele transmite informațiile depinde cum înțelege copilul și cum integrează divorțul”, mai spune Daniela Gavankar.
Părinții sunt cei care setează tonul divorțului. Copilul nu înțelege divorțul prin definiție, ci prin prisma modului în care acesta îi este prezentat. Dacă părinții aleg să fie maturi, să comunice clar, să ofere siguranță, copilul va reuși să treacă peste această schimbare fără traume majore. În schimb, dacă divorțul devine un câmp de luptă, copilul va fi cel care suferă cel mai mult.
Așadar, divorțul nu este o tragedie inevitabilă pentru copil. Însă felul în care părinții aleg să îl gestioneze poate face diferența dintre o experiență dificilă, dar gestionabilă, și o rană emoțională profundă care îl va urmări toată viața.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Într-o lume în continuă...
