Dormi în pat cu copiii mai mari? Până la ce vârstă este considerat normal și când poate deveni o problemă? / FOTO: freepik.com @frimages

Asociația Spaniolă de Pediatrie și Academia Americană de Pediatrie (AAP) oferă sfaturi în ceea ce privește somnul copiilor. Conform acestora, pentru sugarii sub șase luni, cel mai sigur mod de a dormi este în pătuțul lor, lângă patul părinților.

Recomandările AAP indică chiar că bebelușii ar trebui să împartă o cameră cu părinții lor cel puțin în primele șase luni și ideal, în primul an. Cu toate acestea, co-sleepingul nu este o abordare unică și pot exista întrebări legate de când ar trebui să se încheie această practică. Poate ridica preocupări privind dependența emoțională sau vârsta „târzie”. Dar este important să ținem cont că fiecare familie are propriile sale nevoi și circumstanțe.

Citește și 9 lucruri pe care le faci ca mamă sau ca tată și ai spus că nu le vei face! Acest fenomen poate fi explicat de mai multe motive

Beneficiile co-sleepingului și câteva măsuri de precauție

Când vine vorba de co-sleeping, nu este doar o alegere personală, ci și un subiect de interes științific. Diverse studii au arătat că această practică aduce cu sine beneficii semnificative pentru bebeluși și copii, deși este important să menționăm că există și cercetări care abordează potențialele dezavantaje ale co-sleepingului.

Unul dintre principalele avantaje este întărirea legăturii dintre părinți și copii. Co-sleepingul creează un mediu intim, în care conexiunea afectivă se dezvoltă în mod natural. Dormitul împreună facilitează interacțiunea familială și creează o atmosferă de siguranță și încredere.

Pe lângă aceste aspecte emoționale, co-sleepingul oferă și beneficii practice. Se reduce probabilitatea de plâns a bebelușului, promovează alăptarea și ajută copiii să învețe să doarmă liniștiți. Calitatea somnului este adesea mai bună atunci când familia doarme în același pat.

Cu toate acestea, este important să abordăm co-sleepingul cu responsabilitate și să luăm măsuri de precauție. Co-sleepingul poate implica riscuri dacă nu este practicat corect. Este esențial să optăm întotdeauna pentru co-sleeping în siguranță, asigurându-ne că patul este pregătit pentru a preveni orice incidente nedorite.

Recomandări AEP pentru dormitul în comun în siguranță

Când vine vorba de a oferi copiilor noștri un somn sigur și liniștit, Asociația Spaniolă de Pediatrie (AEP) vine cu câteva sfaturi importante, bazate pe cercetările actuale.

În primul rând, AEP subliniază că pentru bebelușii sub șase luni, cea mai sigură opțiune este să doarmă în pătuțul lor, cu fața în sus, în aceeași cameră cu părinții lor, preferabil lângă patul acestora. Această abordare are la bază dovezi științifice solide, care arată că poate reduce riscul de SIDS (sindromul morții subite a sugarului) cu mai mult de 50%.

Aceste recomandări reflectă importanța de a oferi un mediu de somn sigur pentru cei mici și sunt menite să asigure părinților că pot crea un cadru protejat pentru copiii lor în timpul somnului. Cu informații precum acestea, părinții pot face alegeri conștiente și informate pentru binele micuților lor.

Vezi și Cele 10 lucruri pe care NU ar trebui să le spuneți părinților care dorm împreună cu micuții lor

Co-sleeping: NU este recomandat în aceste cazuri

Deși co-sleepingul poate aduce avantaje, nu este întotdeauna recomandat și există circumstanțe în care trebuie să fim atenți. Alăptarea este, fără îndoială, un factor de protecție împotriva sindromului morții subite a sugarului (SIDS), dar co-sleepingul poate crește riscul în anumite situații. Iată când este mai bine să așteptăm:

Sugari sub trei luni: Bebelușii mai mici de trei luni sunt mai vulnerabili, iar co-sleepingul poate fi mai riscant în acest caz.

Prematuritate și greutate mică la naștere: Copiii prematuri sau cu greutate mică la naștere pot avea nevoie de monitorizare specială, iar co-sleepingul poate fi mai puțin recomandat.

Părinții care consumă tutun, alcool, droguri sau sedative: Substanțele care pot afecta vigilența părinților cresc riscul de incidente în timpul co-sleepingului.

Situații de oboseală, în special oboseală extremă, cum ar fi imediat postpartum: Când părinții sunt extrem de obosiți, există un risc crescut de a se întâmpla accidente în timpul co-sleepingului.

Dormit în comun pe suprafețe moi, saltele de apă, canapele sau fotolii: Astfel de suprafețe pot crește riscul de sufocare sau întrerupere a somnului copilului.

Împărțirea patului cu alți membri ai familiei, cu alți copii sau cu mai multe persoane: Spațiul limitat poate duce la poziții nesigure în somn, ceea ce crește riscul.

Co-sleeping la copiii mai mari: până la ce vârstă este normal să dormi în același pat cu copiii tăi?

SURSA FOTO: freepik.com @fromkazanwithlove

Una dintre întrebările frecvente în rândul părinților este până la ce vârstă este considerat normal să dormi în același pat cu copiii tăi și când poate deveni o problemă. Adevărul este că nu există o vârstă „corectă” sau un moment „ideal” la care copiii „ar trebui” să se despartă de părinți și să înceapă să doarmă singuri.

Fiecare copil este unic și are propriul ritm de dezvoltare. În lumea parentală, nu există reguli fixe și niciun „normal” sau „anormal” definit atunci când vine vorba de creșterea copiilor. Fiecare decizie în această privință este extrem de personală și ține de dinamica familiei.

Este important să înțelegem că tranziția de la co-sleeping la a dormi singuri trebuie să fie un proces progresiv. Trebuie să îi însoțim pe copiii noștri și să le oferim sprijinul necesar pe măsură ce cresc și devin mai independenți în ceea ce privește somnul. Această tranziție ar trebui să se facă cu delicatețe și să țină cont de nevoile și confortul copiilor, fără presiuni sau deadline-uri fixe.

Când poate deveni o problemă co-sleelingul cu copiii mai mari? 

Întrebarea cheie nu este atât legată de vârsta copiilor, deoarece a avea 3 ani nu este echivalent cu a avea 14 ani, ci mai degrabă de momentul în care co-sleepingul cu copiii mai mari poate deveni o provocare. Există trei situații specifice în care ar trebui să ne oprim și să ne gândim mai atent:

Când adorm doar în același pat cu noi: Somnul este un proces evolutiv și învățat pe parcursul copilăriei. Copiii învață să doarmă singuri, dar pot avea nevoie de sprijinul nostru la început. Dacă la o anumită vârstă copiii noștri dorm doar prin co-sleeping și nu în alt mod, atunci co-sleepingul poate deveni o problemă. Acesta ar trebui să fie o opțiune suplimentară și nu singura modalitate de a dormi.

Când apare disconfort sau rigiditate: Dacă copilul se simte foarte inconfortabil atunci când trebuie să doarmă singur în propria cameră, aceasta poate fi o problemă. Nu din cauza faptului că co-sleepingul în sine ar fi rău, ci pentru că lipsa acestuia ar provoca disconfort copilului.

Când co-sleepingul afectează odihna adecvată: Dacă co-sleepingul face dificilă odihna unuia sau mai multor membri ai familiei, poate deveni o problemă. Există copii care se mișcă mult sau au nevoie de mult spațiu pentru a dormi, mai ales când vorbim despre copii mai mari. Prin urmare, co-sleepingul ar trebui să fie o experiență plăcută pentru toată lumea. Atunci când cineva suferă și se trezește obosit sau cu dureri musculare, ar trebui să luăm în considerare alternative.

Citește și Mituri demontate de studii despre dormitul împreună cu bebelușii și copiii: Beneficiile reale pe care această practică le poate aduce

Până la ce vârstă ar trebui să faci co-sleeping?

Întrebarea despre până la ce vârstă ar trebui să facem co-sleeping poate fi privită și sub o altă perspectivă: până la ce vârstă poate fi benefic dormitul în comun? Experții au diverse păreri cu privire la acest subiect.

Nils Bergmand, directorul Maternității din Mowbray, Africa de Sud, susține că este benefic ca micuții să doarmă împreună cel puțin până la vârsta de 3 ani. Argumentul său se bazează pe un studiu care a analizat tiparele de somn ale până la 16 copii. Acesta a arătat că ciclurile de somn erau mai frecvent întrerupte la bebelușii care dormeau separat de mamele lor, iar nivelul de stres al acestor copii era de până la trei ori mai mare decât al celor care dormeau pe pieptul mamei.

Pe de altă parte, Margot Sunderland, director de educație la Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii din Londra, susține în cartea sa „The Science of Parenting” că co-sleepingul poate fi benefic cel puțin până la vârsta de 5 ani.

Moașa Laia Casadevall pune accentul pe ideea că nu există o „limită de vârstă” pentru co-sleeping. Ea crede că această practică ar trebui să continue până când copilul este pregătit și își exprimă dorința pentru propriul spațiu. Potrivit ei, co-sleepingul este o fază a vieții care vine natural și se încheie atunci când copilul este gata pentru această schimbare, fără a forța sau impune. Totul se întâmplă în mod natural, în momentul potrivit.

Deci, până când dormim împreună? Recomandări

Alegerea momentului până la care să facem co-sleeping cu copiii noștri este o chestiune profund personală, iar fiecare familie decide în funcție de propriile valori și necesități. Cu toate acestea, este important să avem în vedere câteva considerații esențiale atunci când luăm această hotărâre importantă.

Promovarea autonomiei: Un aspect important este că, dacă dorim să încurajăm autonomia copiilor noștri, acest sprijin ar trebui să se extindă și în zona somnului. Co-sleepingul prelungit, până la vârste înaintate (cum ar fi 6 sau 7 ani), poate să încetinească procesul de independență și dezvoltare emoțională a copiilor. Nu pentru că dormitul cu părinții ar fi greșit, ci pentru că și copiii au nevoie să învețe să zboare singuri și să se maturizeze, la fel ca și în alte domenii ale vieții lor. Este important ca tranziția de la co-sleeping la dormitul singuri să se facă treptat, explicându-le copiilor cu atenție, oferindu-le siguranță și iubire în acest proces.

Frecvența sau situațiile de co-sleeping: Este vital să înțelegem că co-sleepingul la copiii mai mari nu trebuie să fie o practică zilnică. Situațiile speciale, precum co-sleepingul în timpul unui film, când copilul este bolnav sau după un coșmar sunt altfel de contexte și pot fi experiențe frumoase de conectare familială. Nu există nimic greșit în a dormi împreună, dar trebuie să fim flexibili și să ne adaptăm pe măsură ce copiii cresc.

Dormitul singuri pe măsură ce cresc: Cu timpul, copiii doresc să dobândească independența și să experimenteze senzația de a dormi singuri. Această tranziție este firescă și sănătoasă și ar trebui să fie încurajată și susținută de părinți. Este important să le transmitem copiilor noștri că suntem aproape de ei în caz de coșmaruri sau temeri nocturne, iar dormitul singuri poate deveni o experiență pozitivă în dezvoltarea lor sănătoasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.