Stresul în timpul sarcinii poate crește riscul de epilepsie la copii, spune un studiu
Sarcina este o perioadă...
O premisă este obligatorie: părinții cred că în marea majoritate a cazurilor cauza durerii de stomac este o patologie organică, adică ceva fizic. Ei bine, nu este cazul. Doar 10% din durerile de stomac ale copiilor pot fi urmărite din cauze organice. În 90% din cazuri acestea sunt cauze psihologice-emoționale.
Totuși, să începem de la cauzele fizice și de la semnalele de alarmă aferente.
O simplă infecție gastrointestinală, apendicita, boala celiacă: Patologiile din care poate deriva o durere de stomac pot fi diverse, dar fiecare dintre ele are simptome deosebite pe care medicul pediatru le poate identifica.
Simptomele care ar trebui să provoace îngrijorare și pe care medicii le consideră semnale periculoase:
- copilul raportează o durere de stomac într-o anumită locație;
- trezirea noaptea din cauza durerii;
- febră;
- încetinirea creșterii;
- diaree;
- vărsături asociate cu durere;
- inflamație în jurul anusului;
- pierdere în greutate;
- sânge în scaun.
Dacă durerea de stomac este o tulburare recurentă, este întotdeauna o idee bună să mergeți la medicul pediatru, care va pune mai întâi câteva întrebări specifice pentru a înțelege când și cum apare durerea.
La baza durerilor abdominale funcționale pot exista cauze care sunt banale în sine, dar care sunt importante pentru copil. O ceartă între prieteni, o soră care induce în eroare, un profesor strict, un eșec în activitatea sportivă: toate acestea sunt evenimente care, la copiii mai fragili emoțional, produc o senzație neplăcută care poate duce la dureri de stomac.
Foto: Cottombro Studio/ Pexels
Este ca și cum copilul nu se simte suficient de pregătit pentru a face față anumitor probleme ale lumii exterioare și, tocmai prin durerile de stomac, își caută refugiu în mediul familial, perceput ca un loc primitor și înțelegător, care îi liniștește și îi consolează.
Dacă durerea de stomac este psihologică trebuie să reflectăm asupra comportamentului nostru, care adesea, în dorința de a deschide calea copiilor noștri și de a nu le provoca frustrare, tind să le ușureze viața și să le rezolve problemele.
Doar ca să clarificăm, dacă copilul se ceartă cu prietenul său, nu ar trebui să sugerăm răspunsurile pe care să i le dea, și mai rău, să mergem să ne plângem mamei prietenului său; dacă profesoara strigă uneori în clasă, este mai bine să eviți să mergi la învățătoare și să o cerți pentru că îi provoacă disconfort copilului. Dacă nu este vorba de un comportament excesiv, desigur.
Pe scurt, a-l face să găsească „totul de-a gata” nu numai că nu rezolvă problema, dar îi dă senzația de a fi incapabil să facă față independent și cu încredere dificultăților pe care le va întâmpina inevitabil în viața viitoare.
Desigur, atunci când îl doare stomacul este corect să răspundă nevoilor sale, de exemplu luându-l acasă de la școală sau din parc, dar în alte momente ale zilei trebuie să fie stimulat cu calm să-și facă față problemei și să identifice comportamentul strategii de rezolvare singur, punându-i întrebări și încurajându-l să găsească răspunsuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Sarcina este o perioadă...
Studiul, publicat în...
Cunoașterea personalității...
Succesul nu este doar o...
Bunele maniere la masă sunt...