Efectul Halo. Ce este și cum ar putea afecta școlarizarea copilului tău? / FOTO: freepik.com @syda_productions

Jurnalistul Henri Jeanson spunea odată: „prima impresie este întotdeauna cea corectă”. Deși putem contesta adevărul sau substanța unei prime impresii, nu putem nega importanța acesteia în formarea percepției inițiale și finale pe care o avem despre un necunoscut.

Odată creată, prima impresie rămâne ancorată și devine dificil de șters din mintea celui care a simțit-o, indiferent de timpul care a trecut sau de cât de corectă este.

Din punct de vedere psihologic, acest fenomen are un nume: efectul Halo.

Efectul Halo, răspândit și în mediul școlar

Identificat de psihologul american Edward Thorndike în 1920 și validat ulterior de polonezul Solomon E. Asch în 1946, efectul Halo explică faptul că, atunci când cineva percepe o primă caracteristică „pozitivă” la o persoană, tinde să extrapoleze această caracteristică și să o generalizeze la întreaga personalitate, atribuindu-i automat alte calități.

Datorită acestei prime impresii pozitive, imaginea generală a persoanei este îmbunătățită. Evident, opusul este, de asemenea, valabil: atunci când observăm inițial un defect, întreaga imagine a persoanei este afectată negativ (acesta se numește efectul Halo inversat).

În timp, mintea interlocutorului va căuta inconștient informații care să confirme această primă impresie; va interpreta orice indiciu în favoarea acesteia, pentru a o întări și valida.

Această tendință cognitivă este răspândită atât în mediul de lucru, mai ales în procesele de recrutare, cât și în mediul școlar, influențând interacțiunile dintre profesori și elevi, notează parents.fr. Cum poate afecta efectul Halo educația copilului tău?

Erori de percepție cu privire la abilitățile intelectuale ale unui copil

La fel ca noi, profesorii sunt doar oameni, cu propriile lor percepții despre bine și rău, cu opinii personale despre fiecare copil. Fiind figuri de autoritate esențiale în educația copiilor, ne dorim să fie complet imparțiali, dar uneori pot fi subiectivi și chiar complet greșiți în evaluările lor.

Ei fac, la rândul lor, scurtături mentale bazate pe indicii comportamentale inițiale care nu au legătură directă cu inteligența. De cele mai multe ori, aceste judecăți eronate se referă la potențialul și abilitățile intelectuale ale elevului. Dacă profesorul percepe, din primele momente ale întâlnirii, o calitate pe care o apreciază la un copil (cum ar fi frumusețea sau bunătatea), va avea tendința să creadă că acel elev este mai inteligent, mai studios sau mai capabil decât colegii săi.

În consecință, se va comporta diferit cu acel copil; va adapta comportamentul și metoda de predare la nivelul intelectual pe care îl percepe, creând astfel un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea aptitudinilor și performanței academice a elevului. În practică, profesorul va evalua munca elevului cu mai multă indulgență, va avea așteptări mai mari de la acesta, îl va întreba mai des în clasă, îl va provoca intelectual și îi va oferi teme mai stimulative.

În esență, îl va pregăti zilnic să obțină rezultate mai bune în comparație cu colegii săi. Fără să își dea seama, profesorul va supraestima abilitățile elevului, iar acest comportament va influența în mod direct performanțele academice ale copilului.

Dacă copilul tău a avut un comportament exemplar în prima zi de școală, există șanse mari ca profesorul să îl asocieze cu imaginea unui „elev bun” (prejudecată pozitivă). În schimb, dacă copilul tău a fost foarte vorbăreț – ceea ce ar putea fi considerat o greșeală în ochii profesorului – acesta ar putea fi subestimat și evaluat greșit, fiind perceput ca mai puțin capabil decât este în realitate.

Efectul Halo devine cu atât mai puternic atunci când aspectul fizic al copilului joacă un rol important.

Dacă un copil este perceput ca fiind frumos, el va beneficia de efectul Halo

Atunci când frumusețea este prima impresie pe care o transmite copilul tău, acesta va fi adesea perceput ca fiind mai inteligent și/sau mai competent decât este în realitate. În ochii profesorilor, frumusețea îi va aduce și alte calități legate de abilitățile mentale și cognitive.

De-a lungul anilor, s-a demonstrat științific că frumusețea influențează pozitiv modul în care suntem judecați de ceilalți, inclusiv în mediul școlar. Un studiu realizat în 2017 a arătat că profesorii au avut tendința de a evalua pozitiv și favorabil elevii cu un aspect fizic plăcut. Aceștia au obținut rezultate mai bune decât colegii lor, deși abilitățile lor reale nu justificau neapărat aceste note superioare.

Când au participat la cursuri tradiționale față în față, au fost evaluați mai bine decât atunci când au participat la aceleași cursuri online. Un alt studiu din 1973 a arătat că profesorii aveau așteptări mai mari de la elevii pe care îi considerau mai atrăgători.

În cultura populară, acest efect Halo este cunoscut sub numele de „privilegiul frumuseții”.

Evident, profesorii nu sunt singurii care perpetuează acest fenomen: de fiecare dată când copilul interacționează cu ceilalți, el este supus evaluării și judecății lor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.