Vezi versiune Desktop
De ce au nevoie cu adevărat copiii de la părinții lor? Descoperă cele 5 lucruri esențiale care fac diferența în bunăstarea lor!
Discuțiile despre moștenirea familială sunt adesea parte a conversațiilor informale despre parenting, fie că au loc în parcuri, la porțile școlii sau la întâlniri de familie și petreceri de copii. Cu toții purtăm cu noi anumite obiceiuri culturale și sociale moștenite din copilărie, pe care, în funcție de cât de mult le apreciem, le păstrăm sau încercăm să ne desprindem de ele.
Însă, desprinderea de acestea poate fi dificilă, întrucât multe dintre ele sunt adânc înrădăcinate. Din fericire, multe dintre valorile moștenite, precum empatia, sunt pozitive.
Un studiu publicat recent subliniază că empatia, o trăsătură esențială în dezvoltarea copilului, poate fi transmisă din generație în generație. Conform unui studiu anterior realizat de Universitatea din Cambridge, publicat în revista Translational Psychiatry, 10% din diferențele individuale în nivelul de empatie din populație sunt legate de genetică. De asemenea, un alt studiu publicat în revista Child Development confirmă că empatia poate fi moștenită de la părinți la copii.
Citește și Expert Harvard și mamă: „Evită acest tip de laudă dacă vrei copii mai puternici și maturi!”
Cercetarea, intitulată „Empatia prin trei generații: de la sprijinul matern și cel al prietenilor în adolescență până la parenting și rezultatele din copilărie”, a fost realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Virginia (SUA). Aceștia au urmărit timp de 25 de ani evoluția a 184 de adolescenți (99 femei și 85 bărbați, din diverse etnii: 58% albi, 29% afro-americani, 8% de rasă mixtă/etnii și 5% din alte grupuri), începând de la vârsta de 13 ani până la vârsta de 32 de ani.
Cercetarea, care concluzionează că empatia este „contagioasă”, a fost realizată în două etape.
Prima etapă, începută la sfârșitul secolului trecut, a implicat invitarea celor 184 de adolescenți să rezolve probleme și să ceară sfaturi, mai întâi de la mamele lor, apoi de la un prieten apropiat. Întregul proces a fost înregistrat.
În a doua etapă, cercetătorii au evaluat dacă adolescenții manifestau aceeași empatie față de prietenii lor apropiați la sfârșitul adolescenței. Când participanții au împlinit 30 de ani, aceștia au fost întrebați despre experiența lor ca părinți și despre gradul de empatie pe care îl manifestau copiii lor mici. De exemplu, părinții au evaluat frecvența cu care fiul sau fiica încercau să înțeleagă sentimentele altora și dacă ofereau consolare.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Scopul studiului, conform cercetătorilor, a fost „să măsoare empatia prin evaluarea prezenței și implicării mamelor în conversații, dacă acestea înțelegeau corect problemele adolescenților și cât sprijin emoțional le ofereau”. Urmărind comportamentul celor aproape 200 de adolescenți de-a lungul anilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că sprijinul empatic al mamelor față de copiii lor de 13 ani era legat de empatia pe care aceștia o manifestau ulterior față de prietenii apropiați în adolescență. Cu alte cuvinte, empatia se moștenește, cel puțin parțial.
De asemenea, cercetătorii au constatat că empatia învățată de adolescenți în relațiile lor de prietenie poate prezice un comportament mai grijuliu la vârsta adultă. Acest comportament, la rândul său, influențează următoarea generație, deoarece „a fost asociat cu empatia manifestată de copiii lor între 3 și 8 ani”, conform concluziilor studiului.
Rezultatele sugerează că oamenii reflectă empatia primită de la părinți și că abilitățile dezvoltate în relațiile de prietenie din adolescență influențează ulterior modul în care își cresc propriii copii.
Merită menționat, așa cum subliniază cercetătorii la începutul studiului, că „empatia, definită ca abilitatea de a recunoaște nevoile și emoțiile celorlalți și de a oferi sprijin adecvat pentru a răspunde acestor nevoi, este esențială pentru formarea și menținerea relațiilor apropiate".
De asemenea, cercetătorii subliniază, citând mai mulți autori, că „empatia parentală este asociată cu un atașament sigur și cu o mai bună autoreglare a copiilor”, iar în adolescență, empatia și comportamentul prosocial față de semeni sunt legate de „prietenii de calitate superioară”.
Conform studiului, „cu cât o mamă a fost mai empatică față de fiul ei adolescent la vârsta de 13 ani, cu atât adolescentul a manifestat mai multă empatie față de prietenii săi apropiați pe parcursul adolescenței”. Totodată, s-a descoperit că, cu cât adolescenții sunt mai empatici în relațiile de prietenie, cu atât este mai probabil ca empatia să fie transmisă și generațiilor următoare.
„Cei care au arătat mai multă empatie față de prietenii apropiați în adolescență au devenit părinți mai înțelegători ca adulți”, concluzionează cercetarea.
Această concluzie este importantă, spun autorii studiului, deoarece „empatia, abilitatea de a se pune în locul altora încă din adolescență, este o competență esențială pentru menținerea relațiilor de calitate, rezolvarea conflictelor, prevenirea violenței și dezvoltarea unor abilități bune de comunicare, conducând la relații mai satisfăcătoare în viața de adult”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Indiferent dacă este mic sau...
