Vezi versiune Desktop
Ministrul Daniel David spune cât timp ar trebui alocat temelor pentru acasă: „Nu încărcați mai mult decât este cazul copiii”
Potrivit expertului parental Jennifer Breheny Wallace, reziliența copiilor depinde direct de forța emoțională a adulților din jurul lor.
Pentru mulți adulți, devenirea ca mamă sau tată este o aventură solicitantă, care răstoarnă priorități, schimbă programe și, uneori, afectează chiar și cele mai valoroase prietenii.
Însă aceste relații, adesea neglijate, sunt mult mai importante decât am putea crede, mai ales pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor.
Jennifer Breheny Wallace, jurnalistă, expertă în educație parentală și autoare formată la Harvard, a explicat într-o conferință recentă peste Atlantic:
„Reziliența unui copil își are rădăcinile în reziliența adulților care îl înconjoară. Iar reziliența adulților se sprijină pe profunzimea și suportul relațiilor lor de prietenie.”
SURSA FOTO: freepik.com @rawpixel.com
Autoarea cărții Never Enough: When Achievement Culture Becomes Toxic and Mattering in the Modern World, Jennifer Breheny Wallace, subliniază că un copil care își vede părinții menținând prietenii puternice, oferind ajutor celor dragi sau acceptând sprijin atunci când au nevoie, învață că a cere ajutor este, de fapt, un semn de putere, nu de slăbiciune.
„A fi părinte înseamnă să fii activ și să interacționezi constant.”
Olga Khazan, jurnalistă și autoarea cărții Me, But Better, a vorbit despre această realitate dintr-o perspectivă personală.
Fiind o persoană introvertită, s-a întrebat dacă va reuși să fie suficient de sociabilă atunci când va deveni mamă.
„A fi părinte presupune să fii activ, să interacționezi în mod constant, chiar și nonverbal”, a explicat ea într-un interviu acordat CNBC Make It.
Pentru a se pregăti, Olga a decis să-și dezvolte latura extrovertită. Metoda ei? Să participe la activități de grup regulate, cum ar fi cursuri de navigație sau de improvizație.
„Cred că cel mai eficient lucru este să iei parte la o activitate constantă, cu același grup de oameni. Devine greu să renunți pentru că ceilalți contează pe tine”, spune ea.
Deși provocările logistice erau uneori copleșitoare, beneficiile sociale au apărut rapid: „Cineva a trecut adesea printr-o experiență similară și chiar te poate ajuta”, a adăugat Olga.
SURSA FOTO: freepik.com @Bizon
Această schimbare de dinamică a avut un impact profund asupra felului în care Olga Khazan trăiește maternitatea: „Faptul că m-am forțat să ies din casă, chiar și atunci când nu aveam chef, m-a făcut un părinte mai puțin iritabil și mult mai plăcut”, povestește ea. Olga adaugă: „Nu sunt genul de persoană care se alătură cu ușurință grupurilor. N-am făcut niciodată parte dintr-un colectiv, dar am descoperit că unele experiențe din viața de mamă sunt mult mai ușor de împărtășit atunci când ai cu cine.”
„Avem nevoie de una, două sau trei persoane care să ne cunoască cu adevărat.”
Pentru Jennifer Wallace, problema este una de natură culturală. În societatea americană, prieteniile tind să fie puse pe plan secundar, în spatele relațiilor romantice sau de familie.
De aceea, ea îndeamnă să acordăm prieteniilor o prioritate reală: „Avem nevoie de una, două sau trei persoane care să ne cunoască în profunzime, care să observe când nu ne simțim bine și care să fie gata să ne întindă o mână de ajutor atunci când avem nevoie. Este un tip de sprijin foarte diferit față de cel normalizat în cultura noastră agitată”, explică ea.
Acest tip de conexiune profundă, susține Wallace, ar putea fi unul dintre cele mai valoroase daruri pe care le putem oferi copiilor noștri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Cum poți preveni o criză de...
