Vezi versiune Desktop
De ce copiilor de 3 ani nu le place să fie grăbiți sau să li se spună ce să facă, potrivit unui celebru neuropsiholog: „Nu e vorba de un act de rebeliune!”
Deși începutul școlii primare este perceput de adulți ca o etapă importantă, tranziția poate fi mai dificilă decât pare. Cercetarea dezvăluie o realitate mai complexă: în primul an de școală, bunăstarea emoțională a multor copii scade vizibil.
Studiul, publicat în revista Developmental Psychology, a urmărit timp de un an 252 de copii din Marea Britanie și pe îngrijitorii acestora, notează SerPadres. Datele arată o scădere a nivelului de bunăstare emoțională între clasa pregătitoare și clasa I, însoțită de o creștere a dificultăților de natură psihologică.
Această tranziție către învățământul formal nu este o experiență uniformă și lipsită de provocări. Din contră, este o etapă intensă, cu impact puternic asupra dezvoltării academice și sociale a copiilor, care necesită mai multă atenție atât din partea părinților, cât și a sistemului educațional.
Autorii studiului recomandă ca această perioadă să fie tratată cu mai multă grijă și susținere, întrucât efectele resimțite pot influența parcursul emoțional și educațional al copilului pe termen lung.
SURSA FOTO: freepik.com @Max4e
Una dintre concluziile cheie ale studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge este distincția clară dintre bunăstare și sănătate mintală, două concepte adesea confundate.
Bunăstarea se referă la un sentiment general de satisfacție, bucurie și conectare emoțională pozitivă. În schimb, sănătatea mintală descrie prezența sau absența dificultăților emoționale și comportamentale.
Cercetătorii au constatat că aceste două dimensiuni evoluează diferit în timp. De exemplu, unii copii și-au menținut un nivel ridicat de bunăstare, chiar dacă nu prezentau semne evidente de tulburări psihologice.
În același timp, creșterea dificultăților de sănătate mintală nu a fost întotdeauna însoțită de o scădere imediată a stării de bine.
Această diferență de nuanță este esențială pentru a înțelege de ce unii copii care „par bine” pot, în realitate, să traverseze o perioadă dificilă. Recunoașterea acestor discrepanțe permite intervenții mai precise și adaptate nevoilor fiecărui copil.
Analiza datelor a arătat că acei copii care au raportat un nivel mai ridicat de bunăstare emoțională la începutul școlii primare au dezvoltat, un an mai târziu, o stimă de sine academică mai puternică.
Cu alte cuvinte, se simțeau mai încrezători în capacitatea lor de a citi, de a scrie și de a face calcule.
Această legătură dintre emoțiile pozitive și performanța școlară sugerează că bunăstarea funcționează ca un „tampon” emoțional, care îi ajută pe copii să facă față mai ușor cerințelor din clasă.
Nu este vorba doar despre a fi fericit, ci despre a avea o bază emoțională solidă, care le permite copiilor să gestioneze stresul și provocările zilnice cu mai multă încredere.
În schimb, nivelurile ridicate de dificultăți emoționale în copilăria timpurie au fost asociate cu abilități sociale și academice mai scăzute în anii următori. Aceste rezultate subliniază importanța intervenției timpurii pentru a preveni eventualele efecte negative pe termen lung.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Un alt aspect important evidențiat de studiul Cambridge este discrepanța între modul în care copiii își trăiesc experiențele școlare și percepția adulților despre acestea.
În primii ani de școală, părinții tind să supraestimeze satisfacția copiilor în sala de clasă și să subestimeze cât de mult se bucură cei mici de momentele petrecute în locuri precum curtea școlii sau locul de joacă.
Cercetătorii au descoperit că părinții încep să-și ajusteze perspectiva abia în clasa I, însă și atunci reflectă, de fapt, stările emoționale ale copiilor din anul anterior.
Această întârziere în percepție poate întârzia și recunoașterea semnelor timpurii de disconfort.
Pentru a reduce acest decalaj, echipa de la Cambridge a creat o carte ilustrată cu personaje care exprimă diverse emoții trăite în contextul școlar. Scopul este de a încuraja discuții autentice între copii și adulți, care să permită o mai bună înțelegere a ceea ce simt cu adevărat cei mici la școală.
Scăderea nivelului de bunăstare a coincis cu tranziția de la o pedagogie centrată pe joc (în clasa pregătitoare) către un mediu mai academic (clasa I), unde cititul și scrisul devin obiective formale. Această schimbare poate genera tensiuni emoționale pe care copiii, adesea, nu le pot exprima în cuvinte.
Cercetarea sugerează că sistemele educaționale ar trebui să adopte o tranziție mai blândă către cerințele curriculare, oferindu-le copiilor timp pentru a-și dezvolta încrederea și motivația internă.
Protejarea primilor ani de școală ca etapă a curiozității, descoperirii și entuziasmului ar putea avea efecte benefice pe termen lung asupra relației copilului cu învățarea.
Modul în care un copil experimentează începutul școlii poate influența profund atitudinea sa față de educație în viitor.
Pe baza concluziilor studiului, cercetătorii subliniază importanța creării unor spații de dialog autentic cu copiii. Discuțiile zilnice despre cum s-au simțit, fără a-i corecta sau judeca, pot oferi indicii prețioase despre starea lor emoțională.
Cartea ilustrată dezvoltată de echipa de cercetare include întrebări care încurajează reflecția: „Cum te-ai simțit în pauză?”, „Ce te-a făcut să râzi azi?”, „A fost ceva care te-a supărat?”
Astfel de instrumente sprijină dezvoltarea alfabetizării emoționale acasă și contribuie la normalizarea emoțiilor, recunoscând că zilele bune și mai puțin bune sunt firești.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Acest studiu oferă mai mult decât date, propune o viziune reînnoită asupra rolului școlii în viața copilului. Nu este vorba de eliminarea efortului sau a exigențelor, ci de completarea acestora cu o atenție autentică față de lumea emoțională a copiilor.
Autorii sugerează includerea unor indicatori de bunăstare în evaluările școlare, la fel cum se monitorizează performanța academică. Astfel, ar fi posibilă detectarea timpurie a dificultăților emoționale și intervenția promptă.
Copilăria este o etapă fragilă, marcată de multe tranziții. Abordarea bunăstării emoționale încă de la începutul parcursului educațional nu doar că îmbunătățește experiența școlară, ci pune și bazele unei dezvoltări armonioase și echilibrate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
