Vezi versiune Desktop
Când educația emoțională devine toxică. Educatoare: „Părinții sunt păcăliți cu rețete miraculoase, dar copiii lor plătesc prețul”
„Abia am aflat de curând, de meseria de AI Engineering, care pare să fie ceva super important în viitor. Acum, în prezent, crezi că elevii din școlile din România sunt pregătiți pentru un astfel de job?” a întrebat Loredana Iriciuc.
„Da și nu. O să spun și de ce ar fi un fals pozitiv această chestie”, răspunde Petruț Rizea la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Expertul subliniază că elevii din zilele noastre sunt, fără îndoială, foarte familiarizați cu tehnologia.
„Ar fi pregătiți pentru că ei oricum sunt generația înclinată spre digitalizare, spre tehnologie. Unii dintre ei «s-au născut cu telefonul în mână», expresia la nivel metaforic vorbind... bine, poate și propriu. Și ei sunt cu telefonul în mână toată ziulica”, subliniază Petruț Rizea.
Copiii de azi interacționează constant cu mediul digital, fie că este vorba de rețele sociale, jocuri video sau alte platforme online. În plus, aceștia par să aibă o înclinație naturală spre tehnologie, ceea ce, la prima vedere, ar putea sugera că sunt pregătiți pentru meserii din domeniul inteligenței artificiale.
„Elevii mei, care sunt de clasa a III-a, mă uit la activitățile, la interacțiunile lor, își vorbesc doar despre online, vorbesc despre ce au mai găsit online, despre ce joc au mai descărcat ei, jocuri pe care îți spun sincer că eu nu știu dacă aș putea să le accesez și să mă conectez la serverele respective și ce fac ei la vârsta de 10 anișori.
Deci, din punctul ăsta de vedere, au un avantaj, ca să spun așa”, adaugă Petruț Rizea.
SURSA FOTO: freepik.com @gerain0812
Însă aici intervine problema: simplul consum de tehnologie nu este echivalent cu dezvoltarea unor competențe necesare pentru viitor. Petruț Rizea avertizează că acest avantaj aparent poate fi înșelător:
„Minusul s-ar putea să ne ofere, cum spuneam mai devreme, un fals pozitiv.
De ce?
Pentru că nu e suficient să fii ancorat în tehnologie ca să poți să ajungi, spre exemplu, inginer AI. Acolo e nevoie de un set de competențe de natură TIC, informatică, un set de competențe din sfera aceasta a digitalizării, lucruri pe care trebuie să le știi, pe care trebuie să le exersezi și, mai ales, trebuie să ai acea privire în perspectivă, acea gândire divergentă, acea creativitate.
Pentru că și aici e vorba de creativitate, e vorba de a vedea cu ce poți să îmbunătățești soft-ul respectiv, sau omulețul respectiv care se ocupă ori de texte, ori de imagini, ori de muzică și așa mai departe”.
Un alt aspect important semnalat de Petruț Rizea este diferența dintre tehnologia de calitate și ceea ce el numește „junk”-tehnologie:
„Aici cred că avem un minus, pentru că elevii consumă tehnologie. Dar consumă o pseudo-tehnologie, o «junk»-tehnologie de la junk food, care nu e neapărat cel de calitate.
Imagini repetitive privite la infinit, oboseală a ochilor, asta nu e o însușire de abilități care să folosească pe vitor. E doar consumul compulsiv, așa cum consumăm mâncare compulsiv, spre exemplu, a unor conținuturi de proastă calitate din mediul online”.
Deși copiii din România au acces la tehnologie și sunt obișnuiți să o folosească, acest lucru nu înseamnă automat că sunt pregătiți pentru meseriile viitorului. Diferența o face educația, care trebuie să pună accent pe competențe reale, pe gândire critică și creativitate, astfel încât elevii să devină nu doar consumatori de tehnologie, ci și creatori.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
În viața de zi cu zi, felul în...
