Întrebările care îi irită cel mai mult pe profesori la ședința cu părinții de la început de an școlar: „Deși par inocente, pot deveni enervante!”
Data publicării:
Ședința cu părinții de început de an școlar, organizată de obicei la câteva zile după ce copiii reîncep cursurile, reprezintă o oportunitate pentru părinți de a se familiariza cu mediul școlar al copilului lor. 

Invitațiile la ședința cu părinții probabil au fost deja trimise sau urmează. Acesta este momentul mult așteptat pentru a adresa toate întrebările legate de educația copilului.

Totuși, fiți atenți la anumite întrebări care pot enerva personalul didactic.

Profesorul vă urează bun venit în clasa sa și prezintă programul pentru anul școlar, metoda de evaluare, materialele necesare, orele de intrare și ieșire, temele pentru acasă, proiectele de clasă și, în special, regulile de comportament în clasă.

La final, profesorul copilului vă adresează întrebarea esențială: „Aveți întrebări?”.

Citește și Cât îl încărcăm pe copil cu activități, cu teme și cât îl lăsăm liber, să se joace? Avertismentul lui Petruț Rizea: „ASTA doar amână un dezastru inevitabil!” / VIDEO

Întrebările care enervează cadrele didactice

Există anumite întrebări care, deși par inocente, pot deveni enervante pentru cadrele didactice.

Mulți părinți simt nevoia să adreseze întrebări personale legate de comportamentul și integrarea copilului lor în colectivul clasei. De exemplu, întrebări precum „Copilul meu participă la ore?” sau „Veți sărbători zilele de naștere în clasă?” sunt frecvent adresate.

Deși aceste întrebări pot părea legitime, ele tind să devină repetitive și nu sunt întotdeauna relevante pentru obiectivele întâlnirii.

O profesoară de școală elementară explică una dintre cele mai frecvente întrebări care îi poate enerva pe profesori: „Unde stă copilul meu în clasă?”. Deși pare o întrebare simplă, ea poate sugera o preocupare excesivă a părinților pentru locul fizic pe care copilul lor îl ocupă în clasă.

Mulți părinți au o percepție greșită despre modul în care este organizată clasa

Învățătoarea subliniază că mulți părinți au o percepție greșită despre modul în care este organizată clasa.

„Pentru unii părinți, așezarea copilului în spatele clasei înseamnă automat că face parte din grupul elevilor problematici, în timp ce cei care stau în față sunt considerați elevi exemplari”, explică ea.

Această viziune nu reflectă însă realitatea din clasă, unde locurile sunt alocate în funcție de nevoile educaționale ale fiecărui copil.

Cadrul didactic adaugă că, în funcție de dificultățile sau nevoile specifice ale fiecărui elev, profesorii pot decide să îi așeze fie în față, fie în spatele clasei.

„Nu este vorba despre a izola un elev problematic sau de a-l favoriza pe altul. Uneori, elevii care au nevoie de mai multă atenție sau care întâmpină dificultăți sunt așezați mai aproape de profesor pentru a putea fi monitorizați mai îndeaproape”, explică ea.

Vezi și Cel mai enervant comportament al părinților pentru profesori, în prima zi a anului școlar

Locul pe care un copil îl ocupă în clasă nu este un indicator al succesului său școlar

Pentru a calma îngrijorările părinților, învățătoarea subliniază faptul că locul pe care un copil îl ocupă în clasă nu este un indicator al succesului său școlar.

„Elevii se vor descurca bine indiferent de locul în care sunt așezați, iar locurile în clasă se schimbă frecvent pe parcursul anului”, adaugă profesoara. Aceasta explică faptul că rotația locurilor ajută la menținerea unei dinamici echilibrate în clasă și le permite copiilor să interacționeze cu toți colegii lor.

Astfel, învățătoarea încurajează părinții să acorde mai multă atenție progresului educațional al copiilor lor, decât poziției pe care o ocupă în clasă.

„Educația copilului dumneavoastră nu depinde de locul în care stă, ci de sprijinul și încurajările pe care le primește atât acasă, cât și la școală”, concluzionează ea.

De aceea, la întâlnirile de întoarcere la școală, este important ca părinții să se concentreze pe aspectele esențiale legate de educația copiilor și să evite întrebările care pot fi percepute ca superficiale sau nepotrivite.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...


Top citite
Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic”

pixel